Ilan Laufer, audiat la Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice din IGPR

Ilan Laufer este vizat de o nouă anchetă. Surse din anchet, citate de România TV,  afirmă că acuzaţia de complicitate la gestiune frauduloasă a fost formulată întrucât, în calitate de administrator la două societăţi, Lauferar fi sprijinit-o pe Carmen Adamescu în administrarea bunurilor Unirea Shopping Center, producând pagube societăţii, în cuantum de peste 5.800.000 de Euro.

Cei care doreau să închirieze spaţii în Unirea, incheiau mai întâi contracte subsecvente cu societăţile administrate de Ilan Laufer, contra unor sume mari de ban, iar ulterior, acesta i-ar fi ajutat să închirieze spaţiile în Unirea, la sume modice.

Sumele astfel obţinute erau transferate către patru societăţi din Cipru şi Elveţia, de unde erau ulterior retraşi, prin încheierea cu aceste firme a unor contracte fictive de consultanţă, comision şi intermediere. Banii rezultaţi ar fi ajuns la Carmen Adamescu, susţin anchetatorii.

În ceea ce priveşte acuzaţia de evaziune fiscală, pentru a nu achita taxele şi impozitele pe profit pentru o societate pe care o administra, Ilan Laufer ar fi majorat cheltuielile, prin încheierea şi înregistrarea în evidenţa contabilă a unor contracte fictive de consultanţă, cu cele 4 firme din Cipru şi Elveţia. De asemenea, domiciliul lui Laufer a fost vizat de percheziţii.

„Astăzi, 2 mai 2019, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice au efectuat 8 percheziţii, în Bucureşti şi Ilfov, la domiciliile persoanelor şi punctele de lucru ale societăţilor implicate într-un dosar penal de delapidare, gestiune frauduloasă şi evaziune fiscală, cu prejudiciu de peste 90 de milioane de lei. Astfel, poliţiştii efectuează cercetări într-un dosar penal, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, sub aspectul săvârşirii de către 4 persoane fizice, respectiv 5 persoane juridice a infracţiunilor de delapidare în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, gestiune frauduloasă în formă continuată, evaziune fiscală şi spălare de bani”, a anunţat joi Poliţia, fără a face precizări legate de numele firmlor sau ale perosanelor implicate.

Din cercetări a rezultat că, în perioada 2004 –2017, o persoană, profitând de funcţiile deţinute în cadrul unei societăţi comerciale, respectiv de administrator, preşedinte al consiliului de administraţie şi director general, cu ajutorul unui membru al familiei, ar fi acţionat pentru delapidarea de importante sume de bani din conturile şi casieria firmei în modalitatea însuşirii pentru sine sau pentru terţe societăţi, controlate de aceasta şi membrii familiei sale.

Mecanismul de operare a presupus încheierea unor contracte comerciale, cu durată lungă, toate având ca obiect prestări de servicii, activităţi care în realitate fie nu ar fi fost efectuate, fie ar fi fost prestate de angajaţii societăţii păgubite sau alte persoane juridice în baza unor relaţii contractuale directe cu cea din urmă, ori erau prestate chiar de persoana în cauză, în calităţile deţinute în cadrul firmei delapidate, pentru care era remunerată lunar sub forma unui salariu.

O altă modalitate de însuşire a unor sume de bani din patrimoniul societăţii păgubite a presupus efectuarea de plăţi în baza unor contracte şi facturi având ca obiect operaţiuni care nu au fost prestate, activităţile fiind desfăşurate de personalul firmei.

În mod similar, persoana respectivă ar fi acţionat pentru delapidarea altor sume de bani din conturile firmei în modalitatea însuşirii pentru societăţi controlate de aceasta în mod direct sau prin membrii familiei sale.

De asemenea, în perioada 2009 – 2015, în contextul închirierii unor spaţii ale societăţii, persoana respectivă, în aceleaşi calităţi de director general şi preşedinte al consiliului de administraţie, ar fi acţionat şi pentru a obţine foloase patrimoniale prin intermediul unor societăţi controlate din sume plătite de clienţi, fără ca acestea să mai ajungă în patrimoniul firmei.

Astfel, ar fi acceptat încheierea cu mari retaileri a unor contracte de închiriere în condiţii mai puţin avantajoase decât cele negociate, iar diferenţele dintre sumele pe care clienţii au acceptat să le plătească şi beneficiile din contractele de închiriere înregistrate la societatea delapidată ar fi fost încasate prin intermediul altor societăţi, sub forma unor comisioane, chirii sau chirii suplimentare.

În desfăşurarea acestei activităţi, persoana respecivă ar fi fost ajutată de o alta, care, printr-o societate pe care o administra, ar fi desfăşurat activităţi de intermedieri imobiliare, în general pentru spaţii comerciale.

Cei în cauză ar fi convenit, pe de o parte, ca cel din urmă să intermedieze negocierile cu marii chiriaşi ai societăţii, iar acestea să fie purtate la o manieră prin care potenţialul client să accepte să plătească la intrarea în spaţiu/deschiderea magazinului o sumă consistentă de bani, dar care să nu fie transferată în conturile firmei, ci către societăţi administrate de acesta, sub justificarea unui comision de intermediere sau chirie suplimentară. Din acest „comision” ar fi fost transferate, către societăţi din România sau nerezidente, sumele care îi reveneau administratorului.

În baza înţelegerii frauduloase dintre persoanele în cauză, acesta ar fi acceptat o chirie mai mică, care să fie încasată de firmă sau suportarea de aceasta a unor cheltuieli de amenajare a spaţiului, astfel încât clientul să accepte plata unui comision de intrare în spaţiu cât mai mare, ştiindu-se că potenţialii chiriaşi luau decizia de afaceri prin raportare la costul total al proiectului.

Totodată, urmare a faptului că, anterior încheierii contractelor de închiriere, spaţiile convenite erau ocupate de alte magazine, ar fi fost întreprinse măsuri de relocare pentru a putea facilita intrarea în complexul comercial a noilor chiriaşi, activităţi care ar fi implicat costuri prin mutarea chiriaşilor existenţi, evacuarea ori despăgubirea acestora.

Deşi, în general, ar fi fost negociate şi încasate costurile de relocare de la viitorii chiriaşi, aceste valori nu ar fi fost şi efectiv plătite către firmă, ci ar fi fost incluse în comisioanele de intermediere încasate de societăţi administrate de una dintre persoanele implicate.

Pe de altă parte, persoanele în cauză ar fi convenit interpunerea în relaţia dintre firma păgubită şi societăţile care închiriau efectiv spaţiile comerciale. Prima ar fi închiriat spaţiile către o firmă interpusă, pentru chirii mai mici decât cele ce urmau a fi plătite de chiriaşi şi pe care administratorul le-ar fi cunoscut, iar din diferenţa încasată, cea mai mare parte ar fi fost transferată către societăţi de tip off – shore.

Sumele de bani cu care a fost păgubită societatea au ajuns să fie încasate de 4 companii nerezidente, înregistrate în Cipru şi Elveţia, dar şi de societăţi din România, în baza unor facturi având ca obiect operaţiuni fictive de prestări de servicii.

Dacă în cazul operaţiunilor dintre societăţile înregistrate în România nu s-a urmărit şi sustragerea de la plată unor obligaţii fiscale datorate bugetului de stat, întrucât cheltuielile înregistrate de o societate erau pentru partener venituri, iar T.V.A. colectată de furnizor era dedusă de client, în cazul operaţiunilor înregistrate cu companiile nerezidente situaţia este una diferită.

„În aceste cazuri, una dintre persoanele vizate ar fi dispus înregistrarea facturilor având ca obiect operaţiuni fictive de prestări servicii de intermediere sau consultanţă emise de companiile nerezidente inclusiv în scopul sustragerii de la plata impozitului pe profit datorat bugetului de stat, întrucât în aceste cazuri nu au mai fost înregistrate în corespondenţă venituri de către o altă societate din România. Prejudiciul cauzat bugetului de stat este de 3.592.044 de lei.
Prejudiciul total în cauză este de 90.684.632 de lei (19.088.688 de euro), până în prezent fiind instituite măsuri asigurătorii asupra unor imobile aparţinând persoanelor fizice şi juridice cercetate, respectiv asupra unor părţi sociale şi acţiuni deţinute de aceştia. În cauză a fost instiutită anterior măsura preventivă a controlului judiciar faţă de administratorul firmei”, precizează poliţiştii.

Persoanele depistate sunt audiate la sediul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, în vederea audierii şi dispunerii de măsuri legale.

La activităţi au participat şi specialişti din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică – Inspectoratul General al Poliţiei Române.

În acest dosar, Carmen Adamescu este inculpat, Laufer şi Andreea Bănică, funcţionar la Unirea Shopping Center, sunt suspecţi.
În octombrie 2018, Carmen Adamescu era cercetată sub control judiciar în dosarul de delapidare şi evaziune fiscală cu prejudiciu estimat la aproape 48 de milioane de lei, findu-i instituit sechestru pe 16 imobile, estimate la 41 de milioane de lei.
procurorii fac cercetări pentru delapidare şi evaziune fiscală, prejudiciul fiind estimat la aproape 48 de milioane de lei.
Poliţia Română anunţa atunci că poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice – Inspectoratul General al Poliţiei Române, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, au pus în aplicare un sechestru asigurător asupra bunurilor imobile deţinute în proprietate de patru societăţi comerciale.

„De asemenea, a fost pusă în aplicare poprirea sumelor existente într-un cont bancar deschis de una dintre firme, până la concurenţa, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor menţionate anterior, care pot servi la garantarea reparării pagubei produsă, a executării pedepsei amenzii ori a cheltuielilor judiciare”, arată sursa citată.

Măsura asigurătorie a fost dispusă de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, având în vedere prejudiciul cauzat prin delapidare, în cuantum total de aproximativ 47.944.000 de lei.

Astfel, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice au aplicat sechestrul asigurător asupra a 16 bunuri imobile (inclusiv un hotel situat în staţiunea Mamaia), în valoare totală de 41.453.458 de lei.

Potrivit sursei citate, în 10 octombrie, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, au pus în aplicare 7 mandate de percheziţie domiciliară în municipiul Bucureşti, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunilor de delapidare şi evaziune fiscală.

Din cercetări a reieşit că persoanele bănuite, în virtutea funcţiilor de conducere deţinute în cadrul unei societăţi comerciale având ca obiect principal de activitate „închirierea şi subînchirierea bunurilor proprii”, ar fi încheiat mai multe contracte de management, respectiv de prestări servicii, prelungite sau modificate prin acte adiţionale succesive, cu alte societăţi comerciale controlate direct sau prin intermediari.

În baza acestor contracte, s-ar fi efectuat plăţi cu consecinţa prejudicierii societăţii, prin delapidarea acesteia cu sumele plătite în baza facturilor fictive emise de firmele controlate.

De asemenea, persoane cu funcţii de conducere în cadrul societăţii prejudiciate sunt bănuite că şi-ar fi însuşit ilegal aproximativ 3.000.000 de lei, bani ridicaţi în numerar din casieria societăţii sau din cont, cu titlul de „avans spre decontare”, dar nereturnaţi, arată Poliţia Română.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti arăta, într-un comunicat de presă, că procurorii au dispus, în 10 octombrie, punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpata Carmen Adamescu, pentru delapidare.

„În fapt, în perioada octombrie 2004 – iulie 2017, în mod repretat, cu intenţie şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie şi director general al persoanei vătămate U.S.C. SA, inculpata Adamescu Carmen a însuşit: în favoarea a 4 societăţi comerciale controlate de aceasta, suma totală de 44.895.390,97 lei, prin încheierea cu aceste societăţi a unor contracte fictive, de natură a crea aparenţa ieşirii licite a acestei sume din patrimoniul persoanei vătămate (contracte de management/consultanţă în afaceri, contracte de prestări servicii, contracte de intermediere comercială); în interes personal, suma de 3.049.547,67 lei, fie prin ridicare directă în numerar din casieria persoanei vătămate, fie prin efectuarea unor plăţi din conturile bancare ale persoanei vătămate”, arăta sursa citată.

Tot în 10 octombrie, Carmen Adamescu a fost reţinută pentru 24 de ore, iar ulterior procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au propus Tribunalului Bucureşti luarea măsurii arestului la domiciliu faţă de aceasta, pe o perioadă de 30 de zile. Măsura a fost confirmată de instanţă.

Sursa: romaniatv.net