RECHIZITORIUL în cazul Caracal. Interceptări explozive cu Gheorghe Dincă

Gheorghe Dincă a făcut o nouă mișcare șocantă în ancheta de la Caracal. Acesta nu mai recunoaște violul. Cine e noul avocat care-l apără. Potrivit România TV, Dincă nu mai recunoaște în fața judecătorilor nici acuzația de trafic de persoane în cazul Luizei și Alexandrei.

Dincă nu recunoaște acum nici violul în cazul Alexandrei și nici omorârea Luizei. Pe de altă parte, acesta a făcut o mișcare șocantă și are un nou avocat misterios care-l apără în fața judecătorilor.

România TV a obţinut şi rechizitoriul în cazul Caracal, rămâneţi pentru a aflat detalii cutremurătoare. „Pe prima am vrut să o arunc în Olt, o învelesc în sârmă, mă duc la mijlocul podului şi o arunc…Dar apoi am văzut butoiul din curte. Nu am avut calculele făcute, nu m-am gândit deloc, voiam, să scap de mort, să nu ajung la puşcărie”, este pe scurt o interceptare a lui Dincă dintr-un dialog cu un coleg de celulă.

Racola femei prin anunţuri matrimoniale

„Doresc să cunosc o persoană de sex feminin, fără obligații, să locuiască cu mine și să ne mutăm la munte”, a scris Gheorghe Dincă în afișele pe care le-ar fi distribuit în Caracal. În același anunț, cel suspectat că a ucis cu sânge rece, le pune femeilor interesate încă o condiție: „doresc să îmi petrec restul vieții lângă o gospodină”.

Cel mai de temut criminal al ultimilor ani, Gheorghe Dincă, racola femei prin anunțuri matrimoniale. Înainte să le răpească pe Luiza și pe Alexandra, a lipit prin Caracal anunțuri în care se recomandă ca om serios, aflat în căutarea femeii care să-i fie alături până la sfârșitul vieții. Anchetatorii au găsit afișele printre mormanele de gunoaie din casă.

La nivelul anului 2019, la adresa din municipiul Caracal, locuia singur inculpatul DINCĂ GHEORGHE, pensionar, în vârstă de 66 de ani, descris de cunoscuți ca fiind un om retras până la izolare, care a muncit o perioadă în propriul atelier auto deschis chiar la această adresă, iar ulterior muncise în străinătate din anul 2002, în Vicenza – Italia. Tot el facilitase și membrilor familiei sale, respectiv soție și cei patru copii, plecarea în aceeași țară și găsirea de locuri de muncă în aceeași țară, arată procurorii în rechizitoriul în urma căruia Gheorghe Dincă a fost trimis în judecată.

După încetarea contractului de muncă în Italia, inculpatul DINCĂ GHEORGHE a revenit în țară și a locuit singur la adresa respectivă (casa părinților săi) și se ocupa în principal cu colectarea, prelucrarea și vânzarea de materiale feroase și neferoase, reparații și vânzare de piese auto, pe care le comercializa în târgurile de vechituri de pe raza județelor Olt și Dolj. Relația cu copiii și nepoții săi nu se menține apropiată, iar soția îl vizita sporadic, circa o lună pe an, doar în concediu, de cele mai multe ori în preajma sărbătorilor, însă îi trimitea bani regulat pentru întreținere.

De altfel, cercul relațional al inculpatului era unul restrâns, acesta primind în curtea locuinței sale (în special) doar pentru prestarea de munci gospodărești diverse persoane, vecini, cunoscuți, majoritatea sub condiția sa socială, cu care împărțea înclinația spre consumul exagerat de alcool, unul dintre aceștia fiind inculpatul RISIPIȚEANU ȘTEFAN zis „Fănică”.

În casa și locuința sa au avut acces femei de diferite condiții sociale și diferite vârste, pe care le solicita inițial pentru prestarea contra cost de muncă în gospodărie și cu care finalmente a întreținut relații sexuale, pentru aceste relații inculpatul DINCĂ GHEORGHE plătind sume modice de bani.

Trecând de la scenariu la punerea în practică a acestuia, inculpatul DINCĂ GHEORGHE și-a transformat și curtea într-un loc de depozitare de-a valma a unei cantități impresionante de deșeuri (fiare, plastic, haine și obiecte vechi, etc.), iar propria locuință într-o adevărată închisoare asupra căreia deținea controlul absolut și din care nimeni nu ar fi putut scăpa fără voia sa, susțin procurorii în rechizitoriul criminalului din Caracal.
Astfel, toate geamurile locuinței (o construcție nefinalizată aferentă vechii case părintești a inculpatului) au fost astupate cu cărămizi tip BCA şi bucăţi de OSB și Polistiren expandat, iar spațiile rămase au fost astupate cu spumă poliuretanică.

În camera amenajată ca și dormitor, aflată la parterul imobilului, inculpatul DINCĂ GHEORGHE și-a confecționat, la o înălțime adecvată, un pat cu un cadru din fier beton, pe care apoi l-a sudat în perete, astfel încât să nu poată fi mișcat/dislocat și care să îi permită întreținerea raportului sexual cu victima prin utilizarea unei perne așezate sub posteriorul acesteia. La jumătatea acestui pat, pe sub cadrul metalic, a montat o bucată de fier beton și a executat la capetele acestei bucăți două bucle, concepute pentru a servi drept suport de prindere a unui lanț metalic de circa 130 cm lungime, folosit la imobilizarea victimei.

Dormitorul inculpatului era prevăzut cu o ușă de acces înspre curte, confecționată din lemn, cu 9 ochiuri de geam opace, dintre acestea unul singur, situat pe centru, din sticlă transparentă. Pe peretele opus acestei uși mai exista o ușă confecționată din OSB care dădea spre o altă încăpere a casei.

Cod secret de intrare în curte

RECHIZITORIU GHEORGHE DINCĂ. Inculpatul DINCĂ GHEORGHE trăia așadar aproape izolat în propria curte și impusese celor apropiați un cod de comunicare care să-i permită de la distanță să știe cine îl caută, fără a fi nevoit să se deplaseze până la poartă, în speță impunându-le inculpatului RISIPIȚEANU ȘTEFAN zis ”Fănică”, respectiv martorilor MIEILĂ VICTOR zis ”Vică” și MĂCEȘANU GEORGE zis ”Cavalu”, să bată de 3 ori la rând în porțile metalice, acestea fiind singurele persoane care cunoșteau și uzitau acest mod de comunicare cu inculpatul, scriu procurorii în rechizitoriul lui Dincă.

Prin rechizitoriul din data de 10.01.2020, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor D.G. și R.Ș., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori, omor calificat, viol și profanare de cadavre.

Prin actul de sesizare s-a reţinut faptul că la 14.04.2019, în jurul orelor 11:30, pe raza municipiului Caracal, judeţul Olt, inculpatul D.G a  observat-o pe victima M.L.M. , în vârstă de 18 ani,  așteptând în locul numit “a Văduvei” și prin inducere în eroare, prin răpire și prin constrângere, manifestată prin violență fizică și verbală, inculpatul  a recrutat-o, (folosind un pretext fals, în sensul că s-a oferit să o transporte  “la ocazie”),  determinând victima să se urce voluntar în autoturismul său, pe locul din dreapta spate.

Pentru a-i întări victimei convingerea cu privire la realitatea celor susținute, inculpatul s-a deplasat cu aceasta până la intrarea în comuna Dioști unde a oprit și, utilizând violența fizică și verbală, a imobilizat victima, legând-o cu cureaua de la pantalonii săi, de centura de siguranță a banchetei din spate.

Ulterior, inculpatul  a transportat victima cu autoturismul, la locuința sa din municipiul Caracal, judeţul Olt, prin răpire, contrar voinței victimei, care s-a opus și a strigat după ajutor, aceasta fiind în imposibilitate să coboare din autoturism întrucât fusese legată de banchetă, iar portierele și geamurile nu puteau fi deschise din interior ca urmare a modificărilor aduse de inculpat.

În timp ce se deplasa cu autoturismul, inculpatul a  aruncat din mers telefonul mobil al victimei  în vegetația de pe marginea drumului național E 70. Inculpatul a adăpostit victima în perioada 14 – 17.04.2019 (în locuința sa din municipiul Caracal, judeţul OLT) prin constrângere, manifestată prin violență fizică și verbală ținând-o permanent imobilizată de pat cu un lanț metalic, legată la ochi cu bandă adezivă, iar la mâini și la picioare cu sfoară/ bandă adezivă, în scopul exploatării sexuale în interes propriu, fapt care, potrivit legii, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de „trafic de persoane”.

În aceeași perioadă, în baza unei unice rezoluții infracționale, prin constrângere, manifestată prin violență fizică și verbală, inculpatul G.D. a întreținut în mod repetat, mai multe raporturi sexuale cu victima M.L.M., în vârstă de 18 ani, la unul dintre aceste acte materiale, săvârșit în cursul zilei de 14.04.2019, după orele 12.00, participând simultan și inculpatul R.Ș.

În sarcina acestuia s-a reținut că, la 14.04.2019, în jurul orelor 12.00, a ajuns inopinat la locuința inculpatului D.G. din municipiul Caracal, judeţul Olt, ocazie cu care l-a surprins pe acesta în timp ce intra cu autoturismul în curtea locuinței şi a observat-o sechestrată în autoturism pe victima majoră M.L.M. În aceste împrejurări inculpatul R.Ş. i-a solicitat să-i permită întreținerea de raporturi sexuale cu victima, iar, ca urmare a acordului exprimat ulterior de către inculpatul D.G., în cursul aceleași zile, prin constrângere, manifestată prin violență fizică și verbală, a întreținut raporturi cu victima M.L.M.

În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit faptul că, la 17.04.2019, ca urmare a refuzului de a se mai supune tratamentului degradant și violurilor repetate, inculpatul G.D. i-a aplicat, cu intenție, victimei M.L.M., multiple lovituri puternice cu pumnii, vizând zone vitale ale corpului, respectiv capul și cutia toracică, în timp ce aceasta era imobilizată (legată de pat), lovituri care au condus la decesul acesteia. Ulterior, după ce a constatat decesul victimei, în scopul ascunderii infracțiunii de omor calificat, a ars cadavrul acesteia într-un butoi metalic pe care îl deținea în curtea locuinței sale. Cenușa, fragmentele osoase și celelalte resturi rezultate în procesul de incinerare au fost transportate și abandonate în vegetație, cel mai probabil la 18.04.2019, în liziera de pădure amplasată pe terenul Stațiunii de cercetare și dezvoltare agricolă Caracal.

Prin acelaşi act de sesizare s-a reţinut și faptul că, la data de 24.07.2019, în jurul orelor 10:00-10:15, în timp ce se afla pe raza comunei Dobrosloveni, judeţul Olt, inculpatul D.G. a observat-o pe victima M.M.A., în vârstă de 15 ani, și prin inducere în eroare, iar ulterior prin răpire și constrângere, manifestată prin violență fizică și verbală, a recrutat-o, folosind un pretext fals, în sensul că s-a oferit să o transporte cu mașina proprie, “la ocazie”, spre liceul MIHAI VITEAZUL din municipiul CARACAL.

Inculpatul  a determinat victima să se urce în autoturismul său, pe locul din dreapta spate, și în continuare, pentru a-i întări convingerea cu privire la realitatea celor susținute, s-a deplasat cu aceasta până în zona liceului din CARACAL unde a oprit, și, utilizând violența fizică și verbală, a imobilizat-o, legând-o cu cureaua de la pantalonii săi de centura de siguranță a banchetei din spate.

Inculpatul a transportat victima, cu autoturismul, la locuința sa din municipiul Caracal, judeţul Olt (prin răpire, contrar voinței victimei care s-a opus și a strigat după ajutor), aceasta fiind în imposibilitate să coboare întrucât era legată de bancheta din spate, iar portierele și geamurile nu puteau fi deschise din interior ca urmare a modificărilor aduse de inculpat. Pe drum acesta a aruncat telefonul victimei în zona strada Ștrandului din mun. Caracal.

În zilele de 24 și 25 iulie 2019 inculpatul a adăpostit victima, prin constrângere, manifestată prin violență fizică și verbală, în locuința sa, ținând-o imobilizată de pat cu un lanț, legată la ochi cu bandă adezivă, iar la mâini și la picioare cu sfoară/bandă adezivă în scopul exploatării sexuale în interes propriu, fapt care, potrivit legii, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de „trafic de minori“.

În aceleași zile, în baza unei unice rezoluții infracționale, prin constrângere, manifestată prin violență fizică și verbală, inculpatul D.G. a întreținut în mod repetat, mai multe raporturi sexuale cu victima M. M. A., în vârstă de 15 ani, cunoscând faptul că tânăra este minoră.

În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit faptul că, la 25.07.2019, în jurul orelor 12.00, după ce a telefonat familiei victimei minore, pentru a induce ideea că aceasta a părăsit voluntar teritoriul României, inculpatul a revenit la locuința sa, unde se afla sechestrată victima M.M.A.. Observând că aceasta a reușit să-și desfacă lanțul cu care era legată de pat, să își scoată banda adezivă de la ochi (fără a putea să se elibereze de sfoara groasă de la picioare) și că ținea în mână un telefon vechi găsit în cameră, având o atitudine total schimbată (victima minoră efectuase mai multe apeluri la SNAU 112, de pe telefonul găsit în camera inculpatului), lovindu-se și de refuzul categoric al victimei de a se mai supune tratamentului degradant și violurilor repetate, cu intenție,  i-a aplicat acesteia cel puțin o lovitură cu pumnul în zona capului și în timp ce se afla întinsă la pământ, a sugrumat-o cu ambele mâini, cauzându-i astfel decesul.

În jurul orelor 13.00, după ce a comis infracțiunea de omor calificat asupra victimei minore M.M.A., în locuința sa din municipiul Caracal, Judeţul Olt, în scopul ascunderii noii infracțiuni de omor pe care o săvârșise, a ars cadavrul victimei, punându-l în același butoi metalic pe care îl deținea în curtea locuinței sale și pe care îl folosise și în cazul victimei precedente. Cenușa și resturile osoase au fost depistate în acest butoi, în dimineața zilei de 26.07.2019, la orele 06.00, cu ocazia percheziției domiciliare efectuate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal.

Considerații privind traficul de persoane și traficul de minori

Fenomen cu manifestare globală, traficul de persoane este o infracțiune ce se poate realiza atât la nivel național, cât și transnațional. Adeseori asociat cu crima organizată, în cadrul căreia reprezintă una dintre activitățile cele mai profitabile, traficul de persoane poate fi realizat și în mod izolat, de un singur subiect activ contra unuia sau mai multor subiecți pasivi.

La nivel internațional, Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor din 15 noiembrie 2000, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Criminalităţii Transnaţionale Organizate, cunoscut ca și „Protocolul de la Palermo„, a pus bazele acţiunii internaţionale împotriva traficului de persoane.

Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane din 2005 de la Varșovia, având ca punct de plecare Protocolul de la Palermo şi luând în considerare şi alte instrumente juridice internaţionale, fie ele universale sau regionale, relevante pentru combaterea traficului de persoane, a fost la rândul său instrumentul de bază prin care țările europene au declanșat ofensiva împotriva sclaviei moderne.

În prezent, în legislația din România, traficul de persoane și traficul de minori reprezintă infracțiuni incriminate la art.210 C.pen., respectiv art.211 C.p., prin preluarea într-o formă modificată a textelor din conținutul Legii nr. 678/2001, text în vigoare până la data de 1 februarie 2014.

În definiție, traficul de persoane se compune dintr-o combinație de trei elemente de bază: acțiunea, mijloacele și scopul:

-Acțiunea poate fi realizată prin săvârșirea uneia dintre modalitățile alternative ale elementului material al laturii obiective a infracțiunii: recrutare, transportare, transfer, adăpostire sau primire de persoane.

-Ca mijloace, pentru realizarea tipicității este necesară folosirea a cel puțin uneia dintre formele alternative prevăzute de text prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate, profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-și exprima voința ori de o vădită vulnerabilitate a persoanei,  sau prin oferirea, darea, acceptarea ori primirea de bani sau de alte foloase în schimbul consimțământului unei persoane ce are autoritate asupra victimei;

-Scopul infracțiunii include oricare din formele de exploatare prev. la art. 182 C.p., condiția primordială fiind ca exploatarea să fie urmărită de făptuitor, nu neapărat și atinsă:

a) supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat;

b) ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire;

c) obligarea la practicarea prostituției, la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexuală;

d) obligarea la practicarea cerșetoriei;

e) prelevarea de organe, țesuturi sau celule de origine umană, în mod ilegal.

Termenul de alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate este prevăzut de lege în directă corelație și alternativ la litera” b” a articolului 182 Cod penal cu termenul de ținere în stare de sclavie,  fiind evident că legiuitorul a dorit să cuprindă toate formele asociate cu starea de sclavie, în care ființa umană este total lipsită de drepturile sale fundamentale, printre care dreptul la libertate fiind cel mai afectat.

Traficul de persoane comis prin răpirea victimei și exploatarea acesteia prin limitarea totală sau parțială a libertății sale de mișcare, constituie o infracțiune complexă, care absoarbe în conținutul său constitutiv, în mod natural, infracțiunea de lipsire de libertate, prev. de art.205 Cod penal, infracțiune pentru care în cazul ambelor victime fusese dispusă începerea urmăririi penale in rem de către parchetele întâi sesizate.

Legislația națională, ca de altfel și normele internaționale, creează o excepție pentru victimele minore – orice persoană sub 18 ani – fiind suficiente pentru realizarea condițiilor de tipicitate ale infracțiunii de trafic de minori doar acțiunea și scopul, mijloacele constituind o agravantă a infracțiunii.

Autorul infracțiunii de trafic de persoane poate fi simultan și beneficiar al serviciilor persoanei exploatate.

Cauza a fost instrumentată cu sprijinul Inspectoratului General al Poliției Române, Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Direcției de Investigații Criminale, Institutului Național de Criminalistică, Direcției de Operațiuni Speciale, Institutului Național de Medicină Legală, Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, Institutului de Fizică Atomică, Biroului Federal de Investigații din cadrul Departamentului de Justiție al Statelor Unite, Eurojust și Direcția Națională Antimafia – Italia.

În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii.

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare Tribunalului Olt.

Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Sursa: romaniatv.net