Un moment care intră în istorie: Marea Britanie a ieșit oficial din Uniunea Europeană. Britanicii pro-Brexit l-au întâmpinat cu mare bucurie, cu focuri de artificii și cântece, în speranța că îi așteaptă un viitor mai bun.
Cu toate acestea, nu va avea loc o schimbare imediată a situației, ci va urma o perioadă de tranziție până la finalul anului, în care Marea Britanie va continua să aplice reglementările europene.
Brexit-ul „nu este sfârşitul, ci începutul unui nou act al marii noastre istorii naţionale”, a declarat vineri prim-ministrul Boris Johnson, în discursul către naţiune susţinut cu o oră înainte de ieşirea oficială din UE.
Ce se schimbă?
Ce se schimbă – Marea Britanie nu mai are reprezentant în Comisia Europeană și nici europarlamentari. Londra nu mai participă, practic, la procesul de decizie din UE.
Blocul comunitar rămâne, de la 1 februarie 2020, cu 27 de membri. Prin plecarea a 66 de milioane de locuitori, populaţia UE se va reduce la 446 de milioane. Teritoriul Uniunii Europene va scădea cu 5,5%.
De la 1 februarie, Parlamentul European va avea 705 membri, comparativ cu 751 (numărul maxim permis de tratatele UE) înaintea retragerii Regatului Unit. Din cele 73 de mandate care au aparţinut Regatului Unit, 27 au fost redistribuite altor state, în timp ce restul de 46 vor fi păstrate pentru potenţiale extinderi în viitor. Unul dintre aceste mandate redistribuite revine României, mai precis fostului ministru Victor Negrescu, care va pleca la Strasbourg ca europarlamentar al PSD.
Dacă Regatul Unit ar decide cândva să revină în UE, ţara ar trebui să se supună procedurii de aderare obişnuite.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris pe Twitter că Brexit nu va afecta oportunitățile Uniunii Europene și că speră la o colaborare cât mai bună cu Marea Britanie. „Provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, dar și oportunitățile de care se poate bucura nu se vor schimba după Brexit. Vrem să avem cea mai bună relație posibilă cu Marea Britanie, însă aceasta nu va fi la fel de bună precum calitatea de membru”, a scris șefa Executivului european.
Marea Britanie, risc de criză internă
Irlanda de Nord va continua să aibă statut special şi după perioada de tranziţie, rămânând în uniunea vamală UE până când va fi stabilit un alt statut, prin negocieri referitoare la relaţiile post-Brexit.
Premierul britanic, Boris Johnson, speră să obţină până la sfârşitul acestui an un acord comercial care să reglementeze relaţiile Marii Britanii cu Uniunea Europeană după Brexit. Un reprezentant al Comisiei Europene a semnalat că Uniunea Europeană probabil nu va avea timp să finalizeze până la sfârşitul anului negocierile cu Marea Britanie privind relaţiile post-Brexit. Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că negocierile vor putea începe abia în martie, astfel că nu se pot finaliza până la expirarea perioadei de tranziţie post-Brexit, valabilă până pe 31 decembrie 2020, scrie Mediafax.
În afară de problemele comerciale, Marea Britanie riscă să se confrunte cu o criză internă, în condiţiile în care politicieni din Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor pledează pentru independenţă, pe fondul nemulţumirii faţă de ieşirea ţării din Uniunea Europeană. Majoritatea locuitorilor Scoţiei s-au pronunţat în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană în referendumul britanic privind Brexit din 2016.
Premierul britanic, Boris Johnson, i-a transmis recent prim-ministrului scoţian, Nicola Sturgeon, că se opune unui nou referendum privind independenţa Scoţiei, dar liderul de la Edinburgh a cerut respectarea dorinţei scoţienilor.
Premierul scoţian Nicola Sturgeon, liderul SNP, insistă ca Scoţia să organizeze un nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie, iar rezultatul scrutinului parlamentar britanic arată că scoţienii împărtăşesc această dorinţă. Scoţia a organizat în anul 2014 un referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie. Peste 55% dintre scoţieni s-au pronunţat atunci împotriva independenţei. În contextul Brexit, rezultatul ar putea fi acum în favoarea independenţei.
Emmanuel Macron: „Este un șoc”
În acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat vineri că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este „un șoc” și un semnal de alarmă”, însă a adăugat că statele membre ale blocului comunitar vor avea o abordare comună în privința viitoarelor relații cu Londra. „Este decizia suverană a poporului britanic. Această plecare este un şoc, este un semnal de alarmă fără precedent care trebuie auzit de întreaga lume şi care trebuie să ne facă să reflectăm. Pentru prima oară în 70 de ani, o ţară părăseşte Uniunea Europeană. Îmi amintesc cum campania din anul 2016 a fost făcută cu minciuni şi manipulare. Trebuie să tragem şi noi învăţămintele. Brexitul a devenit posibil deoarece am transformat prea frecvent Europa în ţap ispăşitor. Avem nevoie mai mult ca niciodată de Europa. Trebuie să facem Europa cât mai suverană, cât mai democratică”, a spus acesta.
Ce vor face cetățenii români din Regatul Unit?
Cetățenii români care trăiesc în Marea Britanie pot aplica până în iunie 2021 pentru procedura de obținere a statutului de rezident, care le permită să rămână în țară după ieșirea acesteia din Uniunea Europeană. Procedura este deschisă celor care locuiesc în Marea Britanie de cel puțin cinci ani.
Cei care nu locuiesc de atâția ani în Marea Britanie pot aplica pentru statutul provizoriu de rezident, care le permite să locuiască și să lucreze în țară pe o perioadă de până la cinci ani.
Pentru a fi eligibil, cetățenii trebuie să ajungă în Marea Britanie până la sfârșitul perioadei de tranziție, care se va încheie în decembrie 2020.
Începând din 2021, românii care vin în Marea Britanie ar putea avea nevoie de vize și permis de muncă.
Sursa: digi24.ro
