Mariana Roşu, antropolog, şi Ligia Bărbării, genetician, medicii de la INML care au descoperit că oasele din butoiul lui Gheorghe Dincă aparţin Alexandrei Măceşanu, au fost invitaţii ediţiei speciale „Marius Tucă Show”.
Mariana Roşu şi Ligia Bărbării au explicat procedurile în cazul celor două fete din Caracal.
„Auzisem de la poliţie cum că au găsit nişte oase şi prioritatea era să spunem dacă sunt de origine animală sau umană. Atunci fusesem avertizată că vor veni de urgenţă în laborator. A fost o procedură normală”, a declarat Mariana Roşu.
„În cazul Alexandrei au fost şi probe indirecte care au întărit concluziile noastre, adică în butoiul respectiv au fost găsite şi bijuterii, fiindcă fata era pasionată de inele, au fost găsite bijuterii care au fost confirmate de mama ei. Au căzut şi nu au fost atinse de temperaturile acelea de topire. Ulterior s-au mai făcut două completări în cazul Alexandrei. În primul eram întrebaţi dacă oasele respective au suferit nişte traumatisme sau dacă proveneau de la întregul ei schelet. Erau teorii dacă s-a secţionat corpul şi s-a incinerat jumătatea inferioară sau superioară. Răspunsul e că am găsit oase de la craniu până la degete. (…) Am găsit aproape trei fragmente mandibulare. Am detectat pe oase nişte particule, părea smoală şi atunci de asta ne-a venit ideea colaborării, să solicităm colaborarea colegilor de pe platforma Măgurele, care au aparatură mai bună. Ne-au confirmat. Au luat şi de pe pereţii butoiului, au luat şi din cenuşă şi au analizat substanţele prezente pe oase”, a mai spus Mariana Roşu.
„În cazul Luizei trebuie să ţinem cont de faptul că oasele au fost expuse de patru luni intemperiilor, plus umiditatea. Acolo era pădurice şi acolo mai mucegăiesc, mai trec animale, mai calcă peste ele şi bruma aceea de material proteic probabil s-a distrus. Şi aici expertiza a indicat că e vorba de o singură persoană, de sex feminin, s-au găsit fragmente din toate regiunile corpului, deci asta înseamnă că a fost ars tot corpul. Vârsta era între 15 şi 19 ani. (…) Convingerea mea este că cel mai probabil ea este! În afară de faptul că acest profil biologic cu vârsta între 15 şi 19 ani mai sunt şi aceste examene complementare făcute. Practic examenele făcute la Institutul de Fizică Atomică şi Universitatea de la Bucureşti au fost similare. S-a găsit aceeaşi „amprentă”, se găseau elemente rare unde într-un butoi de tablă zincată găseşti în principal fier şi zinc. Era prea mare coincidenţa ca să o ignori”, a mai spus Mariana Roşu.
Ligia Bărbării a detaliat testele făcute la INML.
„Elementul osos e curăţat, decontaminat, se face o şlefuire, se înlătură laturile exterioare ale probei de os. Prelucrarea de ţesut osos a început cam în 2004-2005. La început au durat doi-trei ani de tatonări până când am pus la punct un protocol care a fost îmbunătăţit de-a lungul anilor. Chimicalele pe care le foloseşti sunt foarte importante să le adaptezi la gradul de degradare al oaselor. Oasele din butoiul lui Dincă erau foarte degradate, fiindcă fuseseră supuse la o combustie înaltă. Asta nu ne-a împiedicat. Se curăţă, se şlefuiesc, se decontaminează şi apoi osul se transformă în pulbere. După ce înlăturăm sărurile, bineînţeles că ce rămâne e ca o masă gelatinoasă din care extragem material genetic. ADN-ul, pentru cei care nu ştiu, e într-o soluţie în care nu se vede nimic, e o soluţie în care ADN-ul se dizolvă în apă şi acea soluţie o analizăm. E o dozare şi determinare calitativă în care vedem dacă e ADN uman şi e o determinare şi cantitativă. Evident că ne dăm seama. Avem ADN uman. Era o cantitate foarte mică de ADN, dar am obţinut ADN uman în cazul Alexandrei şi a fost semnalul că trebuie să mergem mai departe. Vreo şase zile a durat. Numai etapa de decalcifiere a durat vreo trei zile.
Apoi au fost comunicate Parchetului etapele preliminare, în care se spunea că e ADN uman şi s-a atribuit acest profil osos că e o probabilitate înaltă de 99,93% al Alexandrei Măceşanu. Era o cantitate mică de material genetic, degradată. Standardul de raportare, mă refer la standardele internaţionale, a fost îndeplinit.
Nu e vorba numai de această probabilitate de 99,93%, ci chiar de profilul genetic în sine. Noi când identificăm o persoană ne ducem în molecula persoanei şi ne ducem în mai multe regiuni. Cu cât avem mai multe informaţii cu atât creşte unicitatea unui individ. Când ne aflăm în marja asta e un rezultat foarte confortabil. Am obţinut suficientă informaţie încât să ne putem pronunţa că acest individ e unic biologic şi e acesta. Părinţii transmit cantităţi egale de material genetic, 50-50% de la mamă şi tată. Acolo unde echilibrul se perturbă intrăm în domeniul geneticii medicale şi avem acele sindroame genetice, etc”, a spus Ligia Bărbării.
Sursa: romaniatv.net
