Situația financiară critică în care se află la ora actuală ALRO Slatina induce printre muncitori teama că ar putea rămâne fără locurile de muncă.
Marian Vlada lucrează de 30 de ani în companie și spune că închiderea acesteia ar însemna ar afecta nu doar personalul angajat al fabricii, ci cu mult mai mulți oameni, făcând referire la afacerile pe orizontală generate de ALRO.
„Muncitori sunt foarte puțini. Norma de muncă este foarte încărcată. Colaps. Chiar dacă se fac angajări, oamenii nu rămân, pentru că salariile sunt așa cum sunt. Ca oricare dintre noi, mă tem pentru locul meu de muncă. Dacă s-ar închide ALRO, asta ar însemna un lucru foarte rău, în primul rând pentru muncitori, dar nu numai. Ar afecta mult mai mulți oameni decât muncitorii care sunt în întreprindere. Am 30 de ani de muncă în fabrică și, la vârsta pe care o am, cine m-ar mai primi? Meseriașii, într-adevăr, sunt căutați, oamenii cu pregătire, cu calificări, sunt căutați, dar vârsta e o piedică. Este un moment aproape critic și, pentru binele nostru și al copiilor noștri, ne vom apăra drepturile. Și nu numai pentru noi, ci pentru toți cei care au un venit datorită acestei întreprinderi”, a spus Marian Vlada.
Florea Cristescu, muncitor în Secția Turnătorie, are și el o vechime de 34 de ani în ALRO și esre îngrozit la gândul că societatea ar putea fi închisă.
„Suntem într-o situație foarte dificilă, într-o poziție în care se pot închide capacități de lucru, din cauza prețului tonei de aluminiu la vânzare. În situația în care nu vor fi deblocate anumite resurse financiare, ne vom afla în situația în care vom închide anumite capacități de lucru, în Electroliză sau în alte secții, și va fi o reducere a personalului.
O disponibilizare ar duce la o situație foarte dificilă, în primul rând pentru oamenii care vor rămâne pe drumuri, pentru copiii lor și pentru cei care sunt aproape de pensionare. Ar duce la o stare psihică deplorabilă. Eu nici nu vreau să mă gândesc la așa ceva după 34 de ani în această întreprindere. Sperăm să trecem peste impasul acesta.
Trebuie sprijinită toată industria metalurgică, toată economia România, nu numai ALRO. Suntem dispuși să ieșim în stradă, categoric. Este datoria noastră de a ne proteja familiile, în primul rând locurile de muncă și apoi familiile. Deci, este posibil să oprim total activitatea”, a spus muncitorul.
Situația în care se află acum ALRO Slatina este una dezastruoasă, a anunțat, recent, într-o conferință de presă, președintele Sindicatului „Aluministul” din cadrul companiei, Constantin Popescu.
Costurile mari cu energia și prețul redus al aluminiului la Bursa de la Londra sunt principali factori care au trimis compania de la profit la un rezultat negativ cu pierderi foarte mari, precizează Constantin Popescu.
În acest context, reprezentanții companiei solicită ajutorul statului român.
„Alro Slatina cel mai mare producător de aluminiu din sud-estul Europei este la un pas de colaps. Solicităm organelor abilitate ale statului, Președinte, Guvern, Parlament, Senat să ia masurile corecte și în timpul cel mai scurt în consonanță cu legile din România și UE pentru că altfel peste 20.000 de lucrători care depind de Alro vor fi trimiși în șomaj și implicit ei și familiile lor vor fi împinse către sărăcie.
Să nu uităm că taxele și impozitele plătite de Alro influențează bugetul local, care va fi diminuat semnificativ prin închiderea întreprinderi.
Să nu uitați că suntem 20.000 din cei aproape 4 milioane de lucrători din sistemul privat care prin taxele și impozitele care ni se rețin din salariu susținem sistemul de pensii, sănătate, șomaj etc
Oare câte întreprinderi mai trebuie să dispară din peisajul industriei românești pentru a face pe plac celor care nu doresc ca România să fie o țară de consumatori și nu de producători”, declară președintele Sindicatului „Aluministul”.
Compensarea costurilor certificatelor de emisii de CO2 incluse în prețul energiei este o măsură perfect legală, fiind implementată la nivelul Uniunii Europene încă din 2012, prin decizia Comisiei Europene.
Pentru a-și proteja competitivitatea industriei energo-intensive, 11 state din UE care au o astfel de industrie aplică această compensare (Slovacia, Grecia, Polonia, Franța, Germania, Spania, Finlanda, Olanda, Belgia, Lituania, Luxembourg) plus Norvegia și Marea Britanie.
Este vorba de păstrarea competitivitatii nu numai față de statele din afara UE, ci și față de celelalte state din UE cu industrie energo-intensiva.
Această compensare a devenit critică în ultimii ani deoarece prețul unui certificat de emisie CO2 a crescut din 2017 până în prezent de la 5 Euro până la 25-29 de euro.
Având în vedere că prețul pe piața de energie este dictat de prețul producătorilor de energie din cărbune, creșterea prețului certificatului de emisie a dus la creșterea prețului energiei în România în aceeași perioadă cu aproximativ 20 de euro, spun cei de la ALRO.
În această situație, industria energo-intensivă nu poate suporta o asemenea creștere a prețului energiei fără să își piardă competitivitatea și, în final, fără să intre în faliment. Toate industriile energo-intensive din România actionează pe piețe puternic concurentiale și nu pot transfera creșterea de cost datorată creșterii prețului energiei fără să își piardă competitivitatea.
În plus pentru industriile metalelor neferoase prețul este stabilit global la Bursa din Londra (LME – London Metal Exchange) mai spun reprezentanții companiei slătinene.
„ALRO trebuie să primească aceste compensații pentru anii 2018, 2019, 2020, bani pe care Alro i-a plătit în avans prin prețul energiei; aceste sume de bani se cuvin de drept lui ALRO și pot salva întreprinderea de la închidere și personalul angajat de la disponibilizări”, atenționează liderul sindical de la ALRO.
În acest sens, Guvernul va trebui să ia deciziile cele mai coerente și rapide.
„Considerăm că organele abilitate ale statului trebuie să răspundă prezent în timp util la problemele industriei românești pentru a evita să distrugă și bruma de industrie pe care o mai are. Nu uitați domnilor că demersurile pe care le faceți în a ajuta Alro de fapt ajutați România și românii angajați aici.
Să fim bine înțeleși, ceea ce urmează să primească ALRO de la UE nu reprezintă un ajutor de stat, ci, de fapt, este o parte din banii deja plătiți de ALRO pentru a-și asigura energia necesară funcționării.
România, ca stat membru al Uniunii Europene, primește certificate de emisii CO2 cu titlu gratuit pe care le vinde pe bursa. Sumele astfel obținute se împart astfel: 50% la Fondul de Mediu; 29% la bugetul de stat; 6% se face venit la Fondul de Mediu pentru proiecte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite de Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri; 15% se constituie Fond la Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri pentru plata de compensații către unitățile industriale care sunt afectate de emisiile indirecte (companiile din energie nu primesc certificate de emisii CO2 și sunt obligate să includă în prețul energiei valoarea acestor certificate), deci acestea sunt emisiile indirecte.
Politica întreprinderii din care fac parte este să dezvolte locuri de muncă sigure și nu pot reproșa conducerii ALRO că nu are un program coerent și un bussines plan solid”, a reliefat Constantin Popescu.
În context, Sindicatul „Aluministul” solicită implicarea factorilor decizionali locali, precum și a Instituției Prefectului, ca reprezentant al Guvernului României la nivel teritorial, în demararea de măsuri concrete în a determina Guvernul României să restituie sumele de bani plătite de ALRO, aferente anilor 2018, 2019, 2020.
„Atragem atenția că în termen de 30 de zile de la prezentul comunicat vom demara acțiuni de protest atât în teritoriu cât și în București, pentru a se intra într-o normalitate legală în acord cu principiile unui stat de drept.
Dacă situația o va impune, vom opri activitatea total în unitatea economică, cel puțin pentru a închide noi uzina și a nu fi închiși de interesele perfide ale unei politici economice deficitare”, a amenințat liderul sindical.
