Guvernul ar putea da o ordonanță de urgență care să conțină toate reglementările din proiectul de lege privind instituirea stării de alertă, trimis la Parlament. Liberalii se așteaptă ca ordonanța sa fie contestată de Avocatul Poporului, dar poate acoperi perioada de care Parlamentul are nevoie pentru a vota legea.
Guvernul a adoptat luni PROIECT DE LEGE privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, a anunţat şeful Cancelariei Guvernului, Ionel Dancă. Proiectul de lege prevede măsuri din domeniile economic, medical sau al transporturilor. Proiectul a fost transmis către Parlament pentru dezbatere şi aprobare în regim de urgenţă. De asemenea, pe durata stării de alertă de instituie obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă.
Social-democrații acuză Guvernul Orban că a trimis la Parlament prea târziu proiectul de lege care va reglementa starea de alertă în România după expirarea stării de urgenţă. Potrivit PSD, chiar dacă intră procedură de urgenţă, legea ar putea intra în vigoare, cel mai devreme, pe data de 18 mai şi nu pe 15, când expiră starea de urgență.
Premierul Ludovic Orban a anunţat, luni seară, că se aşteaptă decizia CCR, eventualele recomandări urmând a fi preluate prin OUG.
”Noi aşteptăm decizia CCR de miercuri şi, în funcţie de această decizie, vom corecta actul normativ care reglementează starea de urgenţă prin Ordonanţă de Urgenţă, astfel încât să lăsăm anumite intrumente privitoare la aplicarea regulilor imediat după ieşirea din stare de urgenţă”, a afirmat premierul.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că după data de 15 mai se va intra în stare de alertă.
Marţi, Senatul a adoptat acest proiect, forma propusă de Guvern fiind modificată prin aprobarea mai multor amendamente propuse, în mare parte, de PSD. Când starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării, măsura trebuie încuviinţată de Parlament, au stabilit, printre altele, senatorii.
Proiectul are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare şi, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii, inclusiv prin restrângerea exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale.
Senatorii au adus numeroase modificări proiectului depus de către Guvern, senatorul PSD Robert Cazanciuc, preşedinte interimar al Senatului, explicând motivele.
”Singurul lucru de care s-a preocupat Guvernul a fost de a-şi crea condiţiile pentru a continua ceea ce au făcut în perioada de stare de urgenţă: achiziţii publice fără transparenţă, numirea oamenilor de partid în funcţii fără pregătirea necesară şi, mai ales, fără concurs, cel mai grav este că nici astăzi reprezentanţii Guvernului nu sunt în stare să ofere populaţiei şi Parlamentului date certe pe baza cărora au propus aceste măsuri”, a afirmat senatorul social-democrat, marţi, într-o conferinţă de presă.
Şeful Senatului a mai spus că una dintre preocupările din Comisia juridică a Senatului a fost ca starea de alertă ”să nu fie folosită în continuare pentru diverse forme de abuzuri”.
”Sunt câteva modificări efectuate astăzi în comisiile de specialitate, în Comisia juridică. Starea de alertă poate fi prelungită pentru motive temeinice prin Hotărâre de Guvern, la propunerea ministrului de Interne. Starea de alertă poate fi propusă a nivelul întregii ţări, se supune la vot Parlamentului în trei zile, sau poate fi aplicată în plan local. Una dintre preocupările majore din Comisia Juridică de astăzi a fost ca acest proiect de act normativ să nu fie folosit în continuare pentru diverse forme de abuzuri şi au fost dispoziţii referitoare la situaţia din sănătate, din administraţie, la diverse proceduri de angajare a unor persoane fără concurs, sub masca unor situaţii speciale”, a mai declarat Cazanciuc.
El a acuzat că proiectul dădea puteri angajatorului să dispună unilateral eliberarea din funcţii a unor angajaţi, sau angajatorul putea dispune unilateral munca de la domiciliu fără ca angajatul să se poată opune, aşa cum prevede legea telemuncii.
Şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, a declarat că este un gest grav adoptarea în Senat noii forme privind legea stării de alertă şi că legea înaintată de Guvern a fost ”amputată” de majoritatea controlată de PSD.
”Sperăm ca acest proiect de lege care a rezultat în urma dezbaterilor din Senat să revină şi să fie reîntregit la varianta propusă de Guvern, mâine în Camera Deputaţilor, că poate noaptea este un sfetnic bun pentru acei politicieni care caută capital electoral într-un moment când acest lucru este total nepotrivit şi de-a dreptul absurd”, a mai declarat Dancă, marţi seară, la Digi 24.
Sursa: romaniatv.net