Proiectul de lege care vizează consolidarea monedei naționale ca monedă unică de plată în România, care a trecut de Senat, urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaților, după ce Comisia pentru industrii și servicii au reexaminat proiectul și a hotărât, cu majoritate de voturi, că el poate fi supus votului. Dacă proiectul inițiat, printre alții, de senatorii de Olt Siminica Mirea și Paul Stănescu, va deveni lege, pe lângă faptul că leul va deveni mai puternic, pe termen lung, românii s-ar putea să aibă de câștigat.
Deși românii plătesc în lei majoritatea facturilor și achizițiilor de pe teritoriul României, cele mai multe dintre ele sunt calculate în euro și transformate în moneda națională la cursul zilei. Cel mai bun exemplu ține de operatorii de telefonie care au toate materialele de marketing pentru tipuri de abonamente și dispozitive doar în Euro. În urma unui proiect inițiat de senatorii PSD, care tocmai a trecut de Senat, acest lucru nu se va mai întâmpla.
Proiectul a fost adoptat cu 90 de voturi „pentru” şi 40 de abţineri în Senat și urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaților, după ce Comisia pentru industrii și servicii au reexaminat proiectul și a hotărât, cu majoritate de voturi, că el poate fi supus votului.
Principiul din spatele acestei inițiative a fost cât se poate de simplu. Potrivit iniţiatorilor, printre care se numără și senatorii de Olt Siminica Mirea și Paul Stănescu, proiectul îşi propune consolidarea leului ca unică monedă de plată pe teritoriul României şi determinarea unei repartizări juste între vânzător sau furnizor, pe de o parte, şi consumator, pe de altă parte.
„În practică, toate contractele în care părțile sunt rezidenți în România, persoane fizice sau juridice, vor fi avea prețul exprimat doar în lei, moneda națională. Legea vizează mai ales furnizarea de utilități și servicii, dar nu în mod exclusiv.
Dispoziţiile noului act legislativ se aplică oricăror altor plăţi, încasări, transferuri, operaţiuni în conturi curente şi altele asemenea care decurg din vânzări de bunuri şi prestări de servicii între rezidenţi, inclusiv din împrumuturi, credite, leasing, asigurări, service, transporturi de mărfuri sau de pasageri, coletărie, mesagerie sau poştă, indiferent dacă sunt consemnate sau nu prin facturi.
În cazul contractelor gata semnate pe perioadă nedeterminată, acestea vor fi completate prin acte adiționale pentru a se conforma schimbărilor legislative. „Pentru a elimina orice clauză de indexare a preţului sau de raportare a volumului de plată în lei la o monedă de referinţă, prin amendamentele adoptate cu majoritatea voturilor exprimate, membrii Comisiei economice au decis să modifice propunerea legislativă în sensul în care contractele încheiate pe o perioadă nedeterminată sau pe o perioadă de minimum trei ani vor fi modificate prin act adiţional, în maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii.
Totodată, pentru contractele aflate în derulare, încheiate pentru o perioadă mai mică de trei ani, cursul de referinţă al leului faţă de moneda străină de referinţă nu poate fi mai mare decât cursul BNR din data plăţii efective. Forul decizional asupra amendamentelor este Camera Deputaţilor”, se arată în raportul de admitere la proiect.