Lovitură pentru toată România: Despre asta nimeni nu va spune! Un celebru economist spune adevărul despre banii UE

Adevărul despre fondurile europene despre care Guvernul vorbește atât de mult în ultima vreme se pare că este puțin mai complicat decât se vede la prima vedere. Un economist celebru atrage atenția că „dincolo de spectaculozitatea sumelor aruncate în joc” Mecanismul de redresare și Reziliență ar putea crea probleme.

Economistul Adrian Câciu atrage atenția în privința banilor europeni cu care se laudă autoritățile se laudă că ne vor scoate din criză. Acesta precizează că, cel puțin în primul an, Mecanismul de Redresare și Reziliență va crea „mai multe probleme decât rezolvări”.

„Aceștia sunt banii alocați pentru România. 13,8 miliarde euro nerambursabili. Restul ar putea să vină din împrumuturi. Împrumuturi despre care nu se vorbește iar in PNRR totul e amestecat și defectuos consolidat.

Câteva elemente de parcurs:

Mecanismul de redresare si Reziliență european trebuie aprobat de Consiliul European. În acest moment este blocat de Ungaria si Polonia.

Dacă se va depăși momentul acesta de blocaj, Comisia trebuie să vină cu o Decizie privind Resursele Proprii, o decizie care va conține sursele de finanțare ale mecanismului, inclusiv cresterea plafonului de îndatorare al CE. Aceasta decizie a Comisiei Europene va trebui ratificată de cele 27 de parlamente ale statelor membre.

Și aici apar problemele care sunt legate de datoriile suverane ale statelor membre dar și de garanțiile colaterale. Despre asta nimeni nu vă spune, dar pentru ca Comisia Europeana să se poată imprumuta de 360 miliarde euro (atât ar fi necesar prin mecanism) este necesar ca statele membre să garanteze acest împrumut.

Fiecare stat va trebuie să pună garanții, iar pentru România care ar urma sa primească imprumuturi de peste 16,5 miliarde euro, garanția ar fi de peste 3 miliarde euro. Instrumentul de împrumut nu poate intra in vigoare până în momentul în care toate statele membre nu depun garantiile.

Iar de aici încep alte probleme.

Dacă România nu are o problemă în emiterea de garanții, statele europene care au datorie publica de peste 100% din PIB (și sunt cam jumătate în această situație dupa acest an dezastruos) vor avea o mare problema din acest punct de vedere și este nevoie de un instrument suplimentar (despre care iarasi nimeni nu vorbește) de „bail in” parțial, instrument refuzat până in acest moment de BCE.

Dincolo de situația financiară precară a statelor membre, mecanismele cu care Bruxelles-ul a venit în întâmpinare sunt deosebit de complicate iar la aceasta adaug și modul de adoptare a planurilor naționale de redresare care implică parlamentele naționale în mod încrucișat și va duce la întârzieri și clarificări inutile.

Dacă la aceasta adăugăm faptul că unele țări (printre care și România) par să nu înțeleagă ce tip de proiecte se pot finanța prin Mecanismul de Redresare si Reziliență putem imagina un carusel al corespondentei de clarificări care poate duce la o întârziere de peste 6 luni în adoptare și la deprecierea situației economice.

Dincolo de spectaculozitatea sumelor aruncate în joc, birocrația si modul în care acest mecanism a fost gândit va crea, cel puțin în primul an, mai multe probleme decât rezolvari.

De aceea cred că spectacolul de Harapi Albi trebuie lăsat deoparte.

Bugetul României pe anul 2021 va fi construit pe fondurile europene provenite din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020. Alte fonduri nu există la acest moment. Mai avem de atras peste 20 de miliarde euro din CFM 2014-2020. Cred ca o mai mare atenție pe acesti bani ar fi de dorit. Mai ales ca, in 2020, ne-am propus sa atragem 7,4 miliarde euro si vom atrage doar 5,2 miliarde euro.

Pentru că suntem filozofi.

Pentru că ne place doar să facem spectacol în loc să fim serioși.

Si nici nu v-am vorbit de deficite”, a scris Adrian Câciu în postarea sa de pe Facebook.

Sursa: capital.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here