Tribunalul Dolj a motivat sentința prin care fostul primar, parlamentar și ministru Darius Vâlcov a fost condamnat în prima instanța la șase ani și șase luni de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență. Sentința a fost atacată cu apel, care se judecă la Curtea de Apel Craiova.
Trimis în judecată pentru două fapte de luare de mită și una de trafic de influență, fostul primar al Slatinei, Darius Vâlcov, a fost condamnat în iulie 2020 la șase ani și șase luni de închisoare. După opt luni de la pronunțarea sentinței, judecătorul a finalizat de motivat hotărârea.
În pronunțarea sentinței, judecătorul a reținut că faptele lui Darius Vâlcov au un grad de pericol social ridicat, inculpatul profitând de funcția de primar „lezând astfel grav relațiile sociale care privesc încrederea cetățenilor în instituțiile publice”.
De asemenea, judecătorul a reținut că în colectarea șpăgilor, Vâlcov a acționat „premeditat și minuțios”, apelând la persoane interpuse pe care le putea influență și controla, atât pentru pretinderea, cât și pentru primirea sumelor de bani.
„Nu în ultimul rând, instanța va avea în vedere faptul că la momentul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență inculpatul avea calitatea de senator, ulterior a dobândit funcția de ministru delegat pentru buget, respectiv ministru de finanțe, iar toate acestea nu fac altceva decît să imprime faptei un caracter mult mai grav întrucât această calitate presupunea o bună cunoaștere și respectare a dispozițiilor legale astfel încât să conștientizeze importantă deosebită a valorilor sociale pe care le-a periclitat și vătămat prin fapta să precum și starea de pericol creată„, a mai arătat Tribunalul Dolj în sentința de condamnare a lui Vâlcov.
Șpăgi de aproape un milion de euro
În rechizitoriul de trimitere în judecată a lui Vâlcov, procurorii DNA au arătat că Vâlcov a cerut și primit de la două firme, prin interpuși, suma totală de 4,2 milioane de lei pentru că firmele, care au încheiat contracte cu Primăria Slatina și Compania de Apă Olt, „să nu aibă probleme” și să își primească banii. Faptele de corupție pentru care Vâlcov a fost condamnat în prima instanța:
1.În perioada noiembrie-decembrie 2012, inculpatul Vâlcov Darius-Bogdan, în calitate de primar al municipiului Slatina, i-a pretins unui om de afaceri – denunțător în cauză, aproximativ 10% din sumele încasate de societatea unui om de afaceri de la Primăria Slatina, în baza unui contract semnat anterior, iar în perioada 21 ianuarie – 13 iunie 2013 a primit, în mai multe tranșe, de la respectivă societate, printr-o firma intermediară, suma de 2.146.270 lei, astfel încât denunțătorul să nu întâmpine probleme în derularea contractului și să primească banii la timp pentru lucrările efectuate.
Contractul avea că obiect elaborarea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice și execuția lucrărilor pentru izolarea termică a fațadelor a 131 de blocuri din municipiul Slatina, fiind în valoare de 24.833.258 lei fără TVA.
Procent din sumele încasate de oamenii de afaceri
2.În aceeași manieră a procedat inculpatul și în cazul unui alt contract încheiat de instituția publică pe care o reprezenta cu o altă societate comercială, privind reabilitarea Centrului istoric al orașului Slatina, prețul contractului fiind de 7.726.919 lei fără TVA.
Astfel, în luna iunie 2012, inculpatul Vâlcov Darius-Bogdan a pretins de la administratorul firmei respective, printr-un intermediar, 10% din valoarea contractului, în schimbul semnării respectivului act de către autoritatea contractantă și efectuării la timp a plăților, iar, ulterior, a primit prin intermediul unor persoane suma totală de 450.000 lei.
3.La dată de 23 iulie 2014, între S.C. Compania de Apă Olt S.A., și aceeași firma s-a încheiat un contract de lucrări având că obiect „Continuarea lucrărilor de reabilitare și extindere a rețelelor de apă și apă uzată în aglomerările Potcoavă și Scornicești”, prețul licitat contractat fiind de 17.000.000 lei fără TVA.
Ulterior, înaintea datei de 27 august 2014, (dată emiterii primei facturi către S.C. Compania De Apă Olt S.A.), administratorul firmei respective a fost contactat de o persoană din cercul de apropiați ai inculpatului Valcov Darius-Bogdan, care i-a comunicat că acesta din urmă îi pretinde 10% din valoarea contractului respectiv pentru „a interveni la conducerea companiei în vederea efectuării la timp a plăților aferente contractului”, lucru cu care omul de afaceri a fost de acord. Astfel, în lunile septembrie 2014 și februarie 2015, inculpatul a primit, în două tranșe, de la omul de afaceri, tot prin intermediari, suma de bani pretinsă inițial.
Apărările lui Vâlcov, spulberate în instanță
Atât în cursul anchetei, cât și la proces, complicii lui Vâlcov, care au scăpat de acuzații primind statut de martori au declarat că fostul primar al Slatinei deținea mai multe afaceri prin interpuși (un hotel, o curățătorie chimică, un complex imobiliar și o firma de construcții), iar banii erau spălați prin intermediul acestor firme.
În faza anchetei, Vâlcov s-a prevalat de dreptul la tăcere, dar în proces s-a aparat respingând acuzățiile DNA
„În cauza, inculpatul nu a adus nicio proba plauzibilă care să infirme susținerea acuzării, simplă afirmație că nu a pretins și primit sumele de bani în scopul reținut, nu este de natură să demonstreze că nu a pretins martorului denunțător 10% din valoarea contractului încheiat, în contextul probelor administrate care au demonstrat dincolo de orice îndoială rezonabilă atât pretinderea cât și primirea sumelor de bani în două tranșe, respectiv în luna septembrie 2014 și în luna februarie 2015”, se arată în sentința de condamnare a lui Vâlcov.
Vâlcov s-a mai aparat spunând că în toată perioada în care au fost comise faptele a fost supravegheat prin mijloace tehnice fiindu-i interceptate convorbirile și „dacă ar fi comis faptele care i se imputa, organele de urmărire penală ar fi trebuit să aibă probe în acest sens”. Judecătorul a arătat că apărarea nu este fondată „atâta vreme cât măsurile de supraveghere a inculpatului au fost dispuse (n.r. într-un alt dosar) cu mult după comiterea faptelor ce fac obiectul prezentului dosar penal”.
Rechizitoriul, bazat pe declarațiile martorilor
„Rechizitoriul întocmit în cauza se bazează numai pe declarațiile martorilor denunțători și aceștia au avut interesul să declare aspecte nereale întrucât au beneficiat de o cauza de impunitate și au obținut soluții de clasare din partea organelor de urmărire penală”, a fost o altă apărare a lui Vâlcov în proces.
„Instanța constată că prin rechizitoriul întocmit în dosar nr. 378/P/2014 de Direcția Națională Anticorupție Structura Centrală Secția de combatere a corupției s-a dispus trimiterea în judecată a martorilor, alături de inculpat, pentru săvârșirea mai multor fapte de natură penală, iar cu privire la alte fapte presuspus a fi comise de alți martori denuntatori s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor cum este cazul martorului.
În acest context, nu se poate susține că martorii din prezentul dosar ar fi beneficiat de un tratament juridic preferențial, respectiv beneficii nelegale pentru a face declarații într-un anume fel sau pentru a acuză sau disculpă vreo persoană.
Dosarul a ajuns în apel
Singurele beneficii au fost, cele prevăzute de dispozițiile legale și care vizează aplicarea cauzei de nepedepsire, respectiv dispozițiile art 290 alin 3 C.pen și art 292 alin 2 C.pen conform cărora, mituitorul și respectiv cumpărătorul de influență nu se pedepsesc dacă denunță fapta înainte că organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la această”, se mai arată în sentința Tribunalul Dolj.
Procesul lui Vâlcov continuă la Curtea de Apel Craiova, următorul termen din proces fiind fixat în 18 mai 2021. Într-un alt proces de corupție, Darius Vâlcov a fost condamnat la opt ani de închisoare. Dosarul a ajuns în apel, unde a fost suspendat în așteptarea unui verdict din partea CJUE referitor la constituirea completelor de trei judecători de la Înalta Curte.
Sursa: ziare.com
