Acasă International UE ar vrea să...

UE ar vrea să anuleze tratatele de extrădare cu China din cauza reformei electorale din Hong Kong, dar nu toate statele membre vor

Sursele South China Morning Post afirmă că propunerea de suspendare a tratatelor de extrădare cu China se va lovi de rezistența unor state membre. Miniștrii de externe se vor reuni luni pentru a anunța unele măsuri minore, însă alte propuneri mai dure sunt încă în discuție.

UE ar vrea să anuleze tratatele de extrădare cu China din cauza reformei electorale din Hong Kong

Supusă la presiuni de către SUA și descumpănită de o rafală de sancțiuni chineze, UE pregătește noi măsuri pentru a pedepsi Beijingul pentru ampla reformă electorală care va marginaliza vocile opoziției din Hong Kong, conform scmp.com

Patru surse familiare cu discuțiile au afirmat că măsurile pot include suspendarea tratatelor de extrădare ale statelor membre cu China, deși ele nu au fost încă finalizate de oficialii care sunt ocupați acum cu pregătirea reuniunii de luni a tuturor celor 27 de miniștri de externe ai UE.

Consiliul Afacerilor Externe, care se întrunește lunar, va anunța o serie de măsuri minore care au fost deja convenite. Ele au o natură vagă și prevăd intensificarea dialogului cu societatea civilă și promovarea liberei exprimări. Printre ele se numără o vizită la Hong Kong a unor demnitari atunci „când situația o va permite” pentru a „dialoga cu părți interesate cruciale”, urmată de un raport care va detalia evoluția statului de drept în oraș.

Însă posibilitatea suspendării tratatelor de extrădare care au mai rămas cu statele membre UE e încă în dezbatere, de teama unor represalii din partea Beijingului. Tot în discuție este și o propunere de a „primi cetățeni din Hong Kong care pot face obiectul represiunii”. Ea ar putea include și măsuri de „susținere a mobilității lucrătorilor cu înaltă calificare, a studenților și a tinerilor” în UE.

Măsurile ar necesita și sprijinul Ungariei, care reprezintă de obicei un obstacol în calea oricăror acțiuni în privința Chinei din cauza poziției ei înverșunate pro-Beijing, au afirmat sursele.

Ele ar trebui să fie finalizate până vineri de către toate cele 27 de state membre pentru a putea fi anunțate la reuniunea lunară de luni a Consiliului, ținută prin videoconferință.

Diplomați au declarat că există o „șansă destul de bună” ca măsurile cele mai consistente, în special cele legate de tratatele de extrădare, să fie diluate pentru a fi mai digerabile, poate chiar substituite cu ceva „mai vag” și „mai puțin ostil”.

Un înalt diplomat occidental a declarat că e „ridicol” ca orice țară UE să mai aibă un tratat de extrădare cu China, după ce toate statele în afară de Cehia și Portugalia și-au suspendat deja acordurile cu Hong Kong.

„Optica cu privire la acest lucru constituie problema, suspendarea extrădării cu Kong Kong, dar menținerea celei cu partea continentală”, au declarat ele, precizând că „marea problemă pe care o vom aborda vineri nu e formularea, ține mai mult de faptul că Ungaria va susține sau nu acest lucru”.

10 state UE au tratate de extrădare cu China

În prezent 10 state UE au tratate de extrădare cu China. Ele sunt Belgia, Bulgaria, Cipru, Franța, Grecia, Italia, Lituania, Portugalia, România și Spania.

Dacă unele dintre ele, între care Belgia, Franța și Lituania, s-au arătat foarte critice la adresa Chinei în ultimele săptămâni – în special pe tema drepturilor omului -, altele și-au păstrat opiniile pentru ele.

De exemplu, într-un interviu recent pentru Politico premierul român Florin Cîțu s-a abținut să răspundă la o întrebare privind abuzurile contra drepturilor omului din China, ceea ce înseamnă că e „foarte improbabil ca România să-și asume inițiativa în privința Hong Kongului”, a declarat Andreea Brînză, cofondatoare a grupului de reflecție Romanian Institute for the Study of the Asia-Pacific.

„Dacă UE va cere explicit suspendarea tratatului de extrădare, atunci România o va face. Dacă există dezacord la nivelul UE și nu există susținere din partea Bruxelles-ului sau a unor jucători importanți precum Germania și Franța, atunci România o va ignora, întrucât, din nefericire, tema drepturilor omului nu se află printre prioritățile programului guvernamental”, a adăugat ea.

Dilema UE e accentuată de presiunile tot mai mari ale administrației Biden pentru a o determina să se alăture exercițiului său de construire de coaliții în multiple domenii, inclusiv în privința Chinei.

Secretarul de stat american Antony Blinken a fost săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a doua oară în decurs de o lună, pentru reuniuni NATO. Și, chiar dacă la ultima sa vizită Blinken a asigurat UE că el „nu-i va forța pe aliați la o opțiune de genul «ori noi, ori ei» în privința Chinei”, multora din bloc le este dificil să spună nu.

„Europa și Japonia vor să stea pe teritoriu neutru, dar cu cât China continuă să le forțeze mâna mai mult printr-un comportament coercitiv, cu atât mai mult vom fi nevoiți să alegem, iar noi vom opta pentru politica nostră externă bazată pe valori. China va împinge Europa în brațele lui Biden”, a declarat un înalt diplomat.

Un alt diplomat occidental a afirmat că Europa este sceptică acum în privința seriozității Chinei referitor la Acordul Cuprinzător de Investiții (CAI) bilateral încheiat de ele. Acordul, neratificat încă de Parlamentul European, e într-o poziție incertă după ce Beijingul a sancționat membri aleși ai acestuia, dar și Comitetul de Securitate Politică [sic! Comitetul Politic și de Securitate, organ al Consiliului UE – n.trad.] al UE, cu atribuții legislative.

„Putem deduce de aici că ei nu sunt serioși. Dacă am concepe un instrument pentru a ne asigura că CAI nu va trece, el ar semăna destul de mult cu aceste sancțiuni”, au declarat ei.

Martijn Rasser, membru al Centre for a New American Security și fost ofițer CIA, a declarat că la Washington există „frustrare și nedumerire” în privința „lipsei acțiunilor concrete” ale Europei referitoare la Hong Kong, dar și o resemnare generală conform căreia acolo „e prea târziu pentru a mai ameliora situația din teren”.

„Așadar singurele variante de politici care ne-au mai rămas cu adevărat sunt sancțiunile și alte tipuri de represalii. Dar acestea nu vor schimba situația pentru populația din Hong Kong”, a declarat Rasser.

Sancțiunile nu sunt luate pe moment în calcul și nici nu e probabil să fie luate prea curând, consideră Noah Barkin, responsabil cu cercetarea despre China la grupul de reflecție Rhodium Group.

Nu e de așteptat ca Hong Kong să fie locul „unde europenii vor lua atitudine”, a declarat el. „Chiar dacă există multă îngrijorare legat de ce face China în Hong Kong, sentimentul meu este că aceasta nu e chestiunea în care Europa va lua cu adevărat poziție împotriva Chinei. Ei vor publica comunicate de condamnare, de preocupare, dar vor merge mai departe de atât? Eu m-aș îndoi.”

Sursa: capital.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here