40 de ani de la primul zbor al unui român în spaţiu: Prunariu: “Suntem dinozauri cu experienţă”

Dumitru Dorin Prunariu a declarat, marţi, într-o conferinţă ce a marcat 40 de ani de la primul zbor al unui român în spaţiu, că aniversarea acestuia e un motiv pentru a marca ceea ce a realizat până acum România şi ceea ce realizează în prezent.

„Aniversarea zborului meu e un motiv pentru a marca ceea ce a realizat până acum România şi ceea ce realizează acum şi perspectivele ei în domeniul spaţiului cosmic. Mergem în continuare, nu am ieşit la pensie. Suntem într-adevăr, să spunem, dinozauri, dar dinozauri care au căpătat o experienţă deosebită, inclusiv diplomatică, pe care abia de la vârsta aceasta o punem în valoare la un potenţial deplin”, a afirmat Prunariu, potrivit News.ro.

Prunariu a fost al 103-lea om care a zburat în spaţiu, în urmă cu patru decenii, când România a devenit al 11-lea stat din lume care a avut proprii cosmonauţi/astronauţi. În prezent, totalul este de 580 de oameni din 38 de ţări.

„Ţările care au oameni trimişi în spaţiul cosmic deja sunt încadrate într-un nivel superior între toate celelalte state care au activităţi spaţiale. România s-a remarcat în acest domeniu încă din anii 1970, în 1968 a fost semnat acordul prin care ne-am angajat la activităţi spaţiale internaţionale, să dezvoltăm instituţii, să formăm cercetători, să dezvoltăm experimente cu un nivel de complexitate înalt şi pot spune că acest lucru s-a dovedit după 1990, când vechile instituţii au fost reorganizate şi unele desfiinţate”, a mai spus Prunariu.

Acesta a subliniat că zborul cosmic, ca experienţă umană, a fost unic: „Şi acum mai am anumite trăiri în momente aniversare. Când se apropie data lansării, parcă mai simt fiorul acela pe care l-am avut când racheta purtătoare a plecat de pe platforma 17 a cosmodromului Baikonur şi, consumând 270 de tone de combustibil, în 8 minute şi 15 secunde, m-a plasat alături de partenerul meu de zbor, Leonid Popov, pe orbita circumterestră, la o altitudine de aproximativ 200 de kilometri, iniţial, şi învârtindu-ne în jurul Pământului cu 28.000 de kilometri pe oră”.

În spaţiu, cei doi au ajutat la asamblarea echipamentelor care au fost concepute şi construite de specialişti, testate. „Toate acestea au constituit o experienţă unică. Desigur, ne aşteptăm ca, într-un viitor previzibil, să fie repetată”.

Despre asta, Marius Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române, care a marcat un sfert de secol de existenţă şi zece ani de la aderarea la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), a declarat: „De o lună, pregătim doi astronauţi în Agenţia Spaţială Europeană, unde vor fi selectaţi nu numai cei care vor participa direct la programul de zbor, dar şi astronauţi de rezervă şi specialişti pentru misiunile spaţiale. România are o şansă să trimită un astronaut şi prin Agenţia Spaţială Europeană în următorii ani”.

Pe de altă pare, a spus el, noţiunea de astronaut se extinde acum destul de repede. „Domeniul spaţial intră în zona privată. Partea de orbită joasă, unde se duc oamenii, va fi utilizată şi pentru turişti spaţiali. În acest moment, sunt în pregătire mai multe staţii spaţiale pentru oameni… Oamenii sunt mai puţin importanţi acum în zborurile spaţiale, pentru că au prostul obicei să necesite hrană, aer şi mai şi mor, din când în când, iar roboţii, din punctul ăsta de vedere, sunt ceva mai serioşi şi produc rezultate mai bune. Pe de altă parte, oamenii vor fi necesari pentru Lună, poate pentru Marte, dacă reuşim să rezolvăm cu radiaţiile, care reprezintă principalul blocaj în zborurile de mare durată”.

La conferinţa de marţi a participat şi Ion Sorin Zgură, director al Institutului de Ştiinţe Spaţiale, care are o vechime de patru decenii. El a precizat că Institutul a fost „în permanenţă conectat la toate trendurile şi tematicile internaţionale”. În prezent, „cam 95% din tematică este conectată pe misiuni spaţiale şi colaborări internaţionale”.

În 1981, IȘȘ a pregătit o parte dintre experimentele ce au fost operate la bord de Prunariu, iar Dumitru Haşegan, director al Institutului, a fost atunci, de la centrul de operare al zborului, la Moscova, în legătură cu cosmonautul român, pentru a urmări desfăşurarea experimentelor ştiinţifice.

Sursa: stirileprotv.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here