Ai avut covid? De ce e bine să te vaccinezi la trei luni post-boală. Explicaţiile lui Virgil Musta

Cât durează anticorpii după infecţia cu SARS-CoV-2? Medicul Virgil Musta recomandă vaccinul la cel puţin trei luni post-COVID.

Virgil Musta susţine că toţi cei care au avut coronavirus nu ar trebui să se grăbească la vaccinare. Un nou studiu, realizat de medicii din Milano, arată că anticorpii neutralizanţi există în organism şi după 8 luni de la infecţia cu SARS-CoV-2.

Medicul infecţionist Virgil Musta, spune însă că asta nu înseamnă neapărat protecţie faţă de o reinfectare.

„Nu există studii care să îţi arate exact protecţia, pentru că, aşa cum v-am spus, nu sunt standardizate metodele de determinare a anticorpilor, nici nivelul de anticorpi care te protejează 100%. Se poate spune, când ai un nivel crescut de anticorpi, mai mult decât nivelul de referinţă, că ai anticorpii care te protejează. Dar nu ştii cât de mult te protejează”, spune Virgil Musta, medic infecţionist la Spitalul Victor Babeş din Timişoara.

În cazul infecţiei cu SARS, medicii au descoperit celule imune chiar şi după 17 ani. Vorbim tot despre o formă de coronavirus, apărută în China, în 2002. Dar, în cazul SARS-CoV-2, specialiştii nu sunt prea optimişti. Concluzia unanim acceptată este că anticorpii post-boală sunt prezenţi în organism 6 luni. Este şi perioada care va introdusă în certificatul verde.

„Studiile arată că post-vaccinare, protecţia este mai de lungă durată decât post-boală. Este recomandabil ca şi persoanele care au făcut boala, de la 3 luni, se pot vaccina. De fapt asta depinde. Pentru formele uşoare se pot vaccina după două săptămâni”, adaugă Virgil Musta.

Anticorpii care neutralizează SARS-CoV-2 rămân în sânge timp de cel puţin opt luni de la îmbolnăvirea de covid-19, arată un studiu italian

Anticorpii care neutralizează SARS-CoV-2 rămân în sânge timp de cel puţin opt luni de la o îmbolnăvire de covid-19, arată un studiu italian publicat marţi, relatează AFP.

Această constatare este valabilă ”indiferent de gravitatea bolii (covid-19), a vârstei pacienţilor sau prezenţei altor patologii”, relevă acest studiu, relaizat de prestigiosul Spital San Raffaele din Milano, în colaborare cu Institutul Superior de Sănătate (ISS), organismul care consiliază Guvernul italian în domeniul sănătăţii publice.

”Prezenţa acestor anticorpi, în pofida faptului că este redusă în timp, se dovedeşte foarte persistentă. La opt luni de la diagnostic, doar trei pacienţi” dintre cei 162 monitorizaţi – dintre care 29 au murit – nu mai erau pozitivi la testul de detectare a acestor anticorpi, precizează într-un comunicat comun San Raffaele şi ISS.

De asemenea, prezenţa precoce a acestor anticorpi este ”fundamentală în combaterea cu succes a infecţiei. Cei care nu reuşeşsc să-i producă în primele 15 zile de la contaminare riscă mai mult să dezvolte forme grave de covid-19”.

Acest studiu a fost realizat de către Secţia Evoluţiei şi Transmiterii Virale a Spitalului San Raffaele, în colaborare cu cercetători de la Institutul de cercetare a diabetului din cadrul aceleiaşi instituţii, care au dezvoltat un test special pentru anticorpi, recurgând la tehnici folosite deja în studierea anticorpilor implicaţi în reacţia autoimunitară în cazul diabetului de tip 1.

Cu sjutorul unor tehnici folosite în studierea vaccinurlor împotriva HIV, cercetători de la San Raffaelle şi ISS au dezvoltat, de asemenea, o nouă metodă de evaluare a anticorpilor care neutralizează SARS-CoV-2.

Studiul, publicat marţi în Nature Communications, a permis o ”cartografiere aproape exhaustivă a evoluţiei în timp a răspunsului anticorpilor la covid-19”, apreciază ISS şi San Raffaele.

Studiul a fost realizat prin monitorizarea a 162 de pacienţi pozitivi cu SARS-CoV-2 – 67% bărbaţi cu o vârstă medie de 63 de ani – care s-au prezentat la Urgenţe la San Raffaele în primul val al epidemiei în Italia.

Primele eşantioane de sânge au fost recoltate la momentul diagnosticului, în marrtie-aprilie 2020, iar ultimele în noiembrie 2020.

În total, 57% dintre bolnavii de covid-19 prezentau şi o altă patologie la momentul diagnosticului. Cele mai frecvente dintre aceste patologii erau hipertensiunea (44%) şi diabetul (24%).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here