În noul mandat de deputat, Gigel Știrbu și-a pus semnătura pe 17 inițiative legislative.
Dintre cele 17 proiecte de lege, unele îi aparțin ca inițiator principal, precum proiectul de lege privind unele măsuri de sprijin financiar acordate Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi Comitetului Naţional Paralimpic, trecut de cele două camere ale parlamentului și ajuns la președintele României, pentru promulgarea legii.
La promulgare se mai află Legea pentru modificarea art.27 alin.(4) din Ordonanţa Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor și Legea pentru modificarea art.291 alin.(3) lit.a.) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, ambele purtând și semnătura deputatului libera.
La comisiile Camerei Deputaților se mai află proiect de lege pentru completarea art.23 din Legea nr.55 /2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea art.162 lit.f) din Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conex, proiect de lege privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua naţională a lecturii, dar și proiect legislativ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.
Înregistrate la Senat sunt propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României și proiectul privind actualizarea burselor acordate românilor de pretutindeni.
Fost preot, subprefect de Olt, secretar de stat în Ministerul Culturii, Gigel Știrbu a fost ales pentru a patra oară consecutiv deputat de Olt, iar în perioada 2013-2014 a fost și ministru al Culturii.
În mandatul trecut, Gigel Știrbu a semnat 73 de inițiative legislative, unele dintre acestea avându-l unic inițiator. Printre acestea se numără Legea care prevede scutirea populației de la plata apelor pluviale, Legea privind înființarea Muzeului Național „Brătianu”, Legea care prevede instituirea zilei de 21 martie – Ziua Olteniei etc.
Lui i se datorează, din mandatul 2012 – 2016, și modificarea Legii Pensiilor grație căreia cetățenii din Slatina și din mai multe localități pe o rază de opt kilometri în jurul municipiului-reședință de județ se pot pensiona mai devreme cu doi ani, dacă au locuit cel puțin 30 de ani în acest areal, cuprins în zonele cu grad ridicat de poluare.
