„Lansatoarele de rachetă amplasate în România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia”, a declarat marți seară Vladimir Putin.
Președintele Rusiei s-a dezlănțuit din nou la adresa Occidentului, în conferința susținută după întâlnirea de aproape cinci ore cu premierul maghiar Viktor Orban, la Moscova.
În toiul unor negocieri dificile, Putin a acuzat Vestul că ignoră preocupările de securitate ale țării sale și că Statele Unite s-ar folosi de Ucraina pentru a controla Rusia. Pe de altă parte, secretarul de stat american Anthony Blinken a discutat la telefon cu omologul său rus Serghei Lavrov. I-a transmis că este timpul ca Rusia să retragă trupele de la granițele Ucrainei.
Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Analizăm răspunsurile primite în scris din partea Statelor Unite și NATO, pe 26 ianuarie, dar este clar, principalele preocupări ale Rusiei au fost ignorate. Nu am văzut un răspuns adecvat la cele trei cerințe-cheie ale noastre: oprirea extinderii NATO, angajamentul de a nu desfăşura arme ofensive în apropierea frontierelor rusești şi retragerea poziţiilor militare ale NATO la aliniamentele din 1997.”
Liderul de la Kremlin a acuzat Statele Unite că vor să controleze Rusia și că se folosesc de Ucraina pentru asta. Și a reluat ideea potrivit căreia occidentul ar fi încălcat o promisiune făcută Rusiei în anii 90.
Vladimir Putin: „După cum știți, ni s-a promis că infrastructura NATO nu va avansa cu niciun centimetru mai spre est. Toată lumea știe asta. Astăzi, vedem unde este NATO: Polonia, România, Țările Baltice. Au spus una și au făcut alta. După cum se spune, ne-au prostit, pur și simplu au mințit.”
Echipamentele militare instalate în România și Polonia, o amenințare pentru Moscova
Cât despre echipamentele militare instalate în România și Polonia, acestea sunt o amenințare pentru Moscova, insistă Putin. Ar fi vorba despre sisteme ofensive cu bătaie lungă, pe mii de kilometri din teritoriul Rusiei, spune el.
În schimb, premierul Ungariei a adoptat un ton împăciuitor în conferință. În opinia sa, un acord acord asupra securităţii europene între Rusia, NATO și Statele Unite este posibil. Viktor Orban a descris vizita sa la Moscova drept o „misiune de pace”.
Oficialii de la Casa Albă au comentat ironic acuzațiile lansate de la Kremlin și au subliniat încă o dată că așteaptă un răspuns oficial din partea Moscovei cu privire la negocierile pentru detensionarea situației.
Ned Price, purtător de cuvan al departamentului de stat SUA: „L-am auzit pe președintele Putin spunând o grămadă de lucruri. Voi lăsa pe seama Kremlinologilor de acolo să citească în cafea și să încerce să interpreteze semnificația acestor remarci. În ceea ce ne privește, nu trebuie să facem asta pentru că știm că urmează un răspuns oficial din partea Federației Ruse.”
Într-o convorbire telefonică, șeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, i-a ieri cerut omologul rus, Serghei Lavrov, „o dezescaladare imediată şi retragerea trupelor şi echipamentelor de la frontiera cu Ucraina”, reiterându-şi totodată „disponibilitatea” de a continua dialogul „de fond” cu Moscova pe căi diplomatice.
Jen Psaki, purtător de cuvânt la Casa Albă: „Nu știm ce are de gând Președintele Putin, dar este responsabilitatea noastră și este absolut necesar să păstrăm poarta către diplomație deschisă. Asta nu înseamnă că nu vom susține propriile noastre valori, printre care și convingerea că membrii NATO trebuie să stabilească cine poate adera la Alianță și că poarta ar trebui să fie deschisă.”
Tot ieri, în timp ce Viktor Orban și Vladimir Putin discutau la Moscova, premierul britanic, Boris Johonson se afla la Kiev, pentru a-și arata sprijinul ferm pentru Ucraina.
Boris Johnson, premierul Marii Britanii: „Regatul Unit și alte țări vor fi aspru judecate de poporul Ucrainei și de întreaga lume în ceea ce privește modul în care răspundem și în care ne oferim sprijinul. De asemenea, pregătim un pachet de sancțiuni și alte măsuri care vor fi adoptate imediat ce Rusia va pune piciorul pe teritoriul ucrainean și am făcut toate acestea nu pentru a dovedi ostilitatea față de Rusia, ci ca o demonstrație că vom apăra mereu libertatea, democrația și suveranitatea ucraineană în fața agresiunii.”
În afara armamentului defensiv anti-tanc, premierul britanic a spus că guvernul său va acorda Ucrainei un ajutor de 88 de milioane de lire, pentru a promova o guvernare stabilă, dar și sporirea independenței energetice față de Rusia.
Lui Johnson i s-a alăturat la Kiev și omologul său din Polonia. În semn de apreciere, deputații ucraineni au ținut în mâini, la reuniunea din Parlament, steagurile țărilor care au oferit sprijin militar țării lor, iar președintele Volodymyr Zelensky a anunțat extinderea armatei ucrainene cu încă 100.000 de soldați activi.
Sursa: stirileprotv.ro
