Polonia, lovită de rachete rusești. Cât de protejată este, de fapt, România? Care este dotarea bazei NATO de la Deveselu, Olt

Scenariul, văzut de mulți aproape imposibil, prinde contur după ce două rachete rusești au căzut în Polonia. Cât de protejată este, de fapt, România în fața pericolului nuclear?

Două rachete rătăcite au căzut în orașul polonez Przewodów, de pe partea poloneză a graniței cu Ucraina. Acestea au lovit uscătoarele de cereale. Doi cetățeni polonezi au murit în timpul atacului.

Polonia este stat membru NATO, iar asta ar implica invocarea celebrului, deja, Articol 5 din Carta Alianței, care spune că orice stat membru va fi apărat de celelalte țări.

Ce conține Articolul 5 NATO

Articolul 5 din tratatul NATO, semnat în Washington DC, pe 4 aprilie 1949, a fost un punct cheie al discuțiilor create de tensiunile dintre Ucraina și Rusia.

Articolul descrie principiul de apărare colectivă. Garantează că resursele întregii alianțe pot fi folosite pentru a apăra un singur membru. Poate fi rezumat așa: „Toți pentru unul, unul pentru toți.” Este crucial pentru țările mici, care nu s-ar putea apăra fără aliați. De pildă, Islanda, membru NATO, nu are armată.

Cum SUA este cel mai mare și mai important membru al NATO, toate țările din alianță sunt sub protecția sa.

Iată ce scrie în el:

Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord. Orice astfel de atac armat şi toate măsurile adoptate ca urmare a acestuia vor fi imediat aduse la cunoştinţă Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după adoptarea de către Consiliul de Securitate a măsurilor necesare pentru restabilirea şi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.

Articolul 5 a fost invocat o singură dată în istorie: după atacurile din 11 septembrie 2011 asupra Americii. Drept rezultat, aliații NATO s-au unit pentru a invada Afganistanul, scrie CNN.

Cu toate acestea, NATO a mai acționat și în alte ocazii. De pildă, în 1991 a staționat rachete Patriot în războiul din Golf, dar și în 2003, în Irak, precum și în 2012, în Siria.

Toate cele trei acțiuni au avut la bază cereri formulate de Turcia.

Secretarul apărării al SUA, Lloyd J. Austin, a subliniat angajamentul ferm și solidaritatea țării sale față de aliații europeni, accentuând faptul că Articolul 5 al NATO este și va rămâne primordial, potrivit MApN.

De ce este capabil scutul de la Deveselu

Scutul antirachetă de la Deveselu a început să fie operațional în anul 2016, fiind doar o mică parte din ceea ce înseamnă apărarea împotriva rachetelor balistice. La Deveselu există 24 de rachete interceptoare, fiecare cu o lungime de 6,55 m și un diametru de 0,34 m, însă nu dețin o încărcătură explozivă.

Aceste rachete sunt capabile să ajungă la impresionanta viteză de 5 km pe secundă și distrug țintele prin simpla lovire. Prețul unei asemenea rachete este de 20 de milioane de dolari, având o autonomie de 500 de kilometri. La nivelul României există 24 de astfel de dispozitive care sunt coordonate de un radar capabil să comunice cu alte radare de pe teritoriul Poloniei, Turciei sau alte nave ale NATO care se află în patrulare.

Sursa: realitatea.net

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here