Senatorul de Olt Paul Stănescu susține un proiect de lege inițiat pentru prevenirea și combaterea obezității în rândul copiilor.
Proiectul de lege urmăreşte să restricţioneze mesajele publicitare adresate copiilor având ca obiect produsele alimentare şi băuturile cu import substanţial de compuşi cu efect dăunător sănătăţii, ca acizi graşi trans, grăsimi, sare, sodiu, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, al căror consum nu este recomandat în regimul alimentar global, în acord cu art. (2) şi art. (9), lit. a) din Legea nr. 123 din 27 mai 2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar.
„Plecând de la o realitate tragică, în care România e pe locul întâi în Uniunea Europeană la obezitatea infantilă, propunem un proiect de lege care să interzică publicitatea la băuturile şi alimentele cu mult zahăr şi grăsimi în timpul programelor TV adresate copiilor. Controlul respectării acestei interdicţii ar reveni Consiliului Naţional al Audiovizualului şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Toate studiile realizate la nivel european şi internaţional au demonstrat că un consum des de produse fast-food care conţin tipuri de alimente şi băuturi cu un aport substanţial de compuşi ca acizi graşi trans, grăsimi, sare, sodiu, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, dăunează sănătăţii persoanelor care le consumă, dar în special minorilor şi tinerilor.
Aşadar, un consum al acestui gen de alimente şi băuturi duce la probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi obezitatea, probleme emoţionale şi de stimă de sine, dar şi boli cronice pe termen lung. O singură masă fast-food ar putea adăuga 160 şi 310 kilocalorii în plus la aportul caloric zilnic pentru adolescenţi şi, respectiv, pentru copiii mai mici.
Cercetătorii americani de la Geisel School of Medicine din cadrul Universităţii Dartmouth au analizat datele din răspunsurile la chestionare ale aproximativ 100 de copii şi familiile lor despre obiceiurile acestora privind vizualizarea reclamelor TV şi consumul de mâncare fast food, descoperind că există o legătură directă între cele două. Potrivit răspunsurilor date de părinţi, copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 7 ani care au urmărit reclame pe canalele destinate lor au fost mai tentaţi să le ceară părinţilor să meargă să mănânce la restaurante fast food.
Având în vedere că şi în ţara noastră cei mici petrec mai mult timp în faţa televizoarelor, dar şi în mediul Online, consider că este important ca noi, în calitate de legiuitori să acţionăm pentru a-i proteja de publicitatea nesănătoasă.
Mai multe state europene au reglementat strict reclamele la produsele fast-food în timpul programelor pentru copii şi tineri. Astfel, Marea Britanic a interzis de anul trecut anunţurile din carul programelor tv pentru alimente bogate în grăsimi, sare şi zahăr înainte de ora 21:00 pentru a încuraja alimentaţia sănătoasă şi a combate obezitatea. Autorităţile din Marea Britanic vor să schimbe tendinţa în care unul din trei copii ajung supraponderali sau obezi la gimnaziu. De asemenea, reclamele la fast food, ce sunt accesibile copiilor au fost interzise şi în Germania.
După ce ministrul Agriculturii din Germania a cerut ca o parte din reclamele la fast food, ce sunt accesibile copiilor, să fie interzise, mulţi părinţi au solicitat ca aceeaşi decizie să fie luată şi în privinţa dulciurilor, fie că vorbim despre cele din cofetării sau cele amplasate în apropierea caselor de marcat din supermarketuri.
In urma celor prezentate vă propun spre dezbatere şi adoptare actuala iniţiativă legislativă de la care să pornim pentru a proteja şi copiii şi tinerii din România de expunerea crescută la reclamele care promovează alimente şi băuturi nesănătoase.
Iniţiativa pe care am elaborat-o prevede că este interzis ca în timpul programelor pentru copii şi în comunicările comerciale audiovizuale adresate minorilor să se difuzeze publicitate şi teleshopping având ca obiect produsele alimentare şi băuturile cu un aport substanţial de compuşi cu efect dăunător sănătăţii, ca acizi graşi trans, grăsimi, sare, sodiu, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, al căror consum nu este recomandat în regimul alimentar global, în acord cu art. (2) şi art. (9), lit. a) din Legea nr. 123 din 27 mai 2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar.
Totodată, propunerea legislativă prevede că este interzis ca în timpul programelor pentru copii şi în comunicările comerciale audiovizuale adresate minorilor să se difuzeze publicitate şi teleshopping în timpul programelor pentru copii şi în comunicările comerciale audiovizuale care prezintă minori consumând produsele alimentare şi băuturile cu un aport substanţial de compuşi cu efect dăunător sănătăţii, ca acizi graşi trans, grăsimi, sare, sodiu, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, al căror consum nu este recomandat în regimul alimentar global.
In vederea prevenirii părinţilor şi copiilor am prevăzut ca toate calupurile publicitare în care se promovează produsele alimentare şi băuturile cu un aport substanţial de compuşi cu efect dăunător sănătăţii, ca acizi graşi trans, grăsimi, sare, sodiu, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, al căror consum nu este recomandat în regimul alimentar global vor avertiza publicul printr-un insert scris şi/sau sonor că produsul nu se adresează minorilor şi se vor încheia cu avertismentul sonor şi vizual: „Consumul excesiv de acizi graşi trans, grăsimi, sare, sodiu, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari dăunează grav sănătăţii.”
In lipsa adoptării prezentei legi există un risc crescut de creştere a obezităţii în rândul copiilor şi tinerilor din România.
In România, conform Studiului Naţional privind Prevalenţa Diabetului, a Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi, 31,4% dintre adulţii cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani suferă de obezitate. Dintre aceştia, 21,5% prezintă obezitate de gradul I, 7,2% au obezitate de gradul II şi 2,7% suferă de obezitate morbidă. în ceea ce priveşte supraponderea, 34,6 % sunt afectaţi. Aşadar, 6 din 10 adulţi au probleme cu greutatea.
Potrivit unor studii internaţionale, rata obezităţii infantile la nivel mondial a crescut de zece ori în ultimele patru decenii, numărul copiilor diagnosticaţi cu obezitate ajungând Ia aproximativ 124 de milioane.
Pentru România, absenţa statisticilor oficiale face ca obezitatea infantilă să rămână un ucigaş tăcut. Singurul studiu oficial conţine date din anul 2015 şi arată că la toate grupele de vârstă studiate – 7, 8 şi 9 ani, ponderea copiilor cu probleme de greutate, supraponderali sau obezi este de peste 25%. Astfel, 1 din 4 copii din grupele studiate are probleme de greutate. Federaţia Mondială a Obezităţii estimează că, în lipsa unor măsuri drastice de prevenţie şi tratament, până în anul 2030, aproape 500.000 de copii cu vârste între 5 şi 19 ani vor suferi de obezitate în România”, se arată în expunerii de motive al proiectului de lege.
Obezitatea infantilă a devenit una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică în ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare. Comorbidităţi precum diabetul de tip II şi steatohepatita, boala ficatului gras, care erau considerate boli ale adultului, sunt frecvent diagnosticate, în momentul de faţă, la copii cu obezitate.
Specialiştii avertizează că adolescenţii şi copiii obezi prezintă riscuri crescute de a dezvolta boli grave la nivelul întregului organism, de la cele cardiovasculare, endocrine, gastrointestinale, neurologice, pulmonare, la afecţiuni ortopedice, dermatologice, psihosociale, precum şi limitări funcţionale.
Aceste tendinţe îngrijorătoare reflectă atât lipsa de educaţie nutriţională a părinţilor şi copiilor, gradul ridicat de urbanizare şi digitalizare, precum şi marketingul agresiv la anumite produse alimentare şi băuturi nesănătoase.
