Președintele Klaus Iohannis a acceptat să declasifice, potrivit legii, informațiile prezentate de SRI, SIE și MAI în ultima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.
„Precizăm că Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT”, se arată într-un comunicat al Instituției Prezidențiale.
Potrivit documentului prezentat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024, a fost identificat un tipar acțional similar identificat la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională „Echilibru și verticalitate” și este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina.
Iar SRI a transmis că datele deținute au relevat implicarea contului de Tiktok „bogpr”, utilizat de cetățeanul român Bogdan PEȘCHIR, în finanțarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul platformei de socializare. Acesta, utilizând contul bogpr a realizat donații pe TikTok de peste un milion de euro. După ce a devenit subiect de dezbatere publică, implicarea bogpr în finanțarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul platformei a fost confirmată inclusiv de reprezentanții TikTok în dialogul cu autoritățile române în date de 28.11.2024. Aceștia au identitatea utilizatorului bogpr și au menționat că acesta a efectuat plăți în valoarea de 381.000 de dolari, în perioada 24.10-24.11.2024, către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin GEORGESCU, inclusiv după data încheierii campaniei electorale. Acestea reprezintă încălcări ale politicilor Tiktok și ale legislației electorale române.
SRI mai precizează că rețeaua asociată direct campaniei lui Georgescu a fost formată inițial din 25.000 de conturi pe TikTok. Ele au devenit foarte active cu două săptămâni înainte de primul tur. 797 de conturile au format inițial rețeaua, care au fost create încă din 2016. Ele au avut o activitate foarte redusă până 11 noiembrie 2024, când au fost activate la capacitate maximă.
SRI mai invocă suma de un milion de euro finanțare în campania lui Georgescu, bani veniți de la români, dar și din Africa de Sud.
De asemenea, SRI precizează de două ori că un actor statal s-a implicat în alegerile din România, prin atacuri la adresa sistemelor AEP și prin modul în care a crescut artificial notorietatea lui Călin Georgescu pe TikTok.
La rândul său, SIE a avertizat că Romania — alaturi de alte state de pe Flancul Estic al NATO — a devenit o prioritate pentru actiunile ostile ale Rusiei, existand un interes in crestere la Kremlin pentru a influenta (cel putin) mood-ul si agenda in societatea romaneasca in context electoral prin:
– propaganda si dezinformare (inclusiv prin utilizarea de tehnologii emergente in activitati tintite pe grupuri si comunitati specifice – ex. prin agregarea datelor disponibile public – ex. preferinte politice, economice si de consum media – si implementarea de module de inteligenta artificiala ane prin care sa poata transmite mesaje de propaganda adaptate, in timp real, la nivel de individ);
– sprijinirea unor candidati eurosceptici si alimentarea unor miscari antisistem, inclusiv prin implicarea acestora in proteste care sa modeleze agenda publică
– Incurajarea nemultumirilor/provocarea de reactii emotionale la nivelul populatiei, astfel incat sa puna presiune pe autoritati sa reduca/stopeze sprijinul pentru Ucraina.
Apreciem ca Romania este o tinta pentru actiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice si scurgeri de informatii (hacks and leaks) si sabotaje.
Vă prezentăm conținutul documentelor declasificate:
NOTĂ DE INFORMARE – MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
SERVICIUL DE INFORMAȚII EXTERNE
Analiza unor riscuri la adresa securitătii naționale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali I si non-statali asupra unor Infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral
-Extras neclasificat din Nota nr. 0654 din 28 noiembrie 2024-
Rusia are o istorie de a interfera în procesele electorale din alte state. Dacă în spațiul ex-sovietic Rusia a fost și este cvasiprezentă prin acțiuni ostile de influenţă, în Occident, implicarea a devenit mult mai evidentă începând cu 2016/scrutinul prezidențial din SUA.
Interesul Rusiei față de astfel de acțiuni ostile îndreptate împotriva Occidentului a crescut în intensitate, cu un modus operandi din ce în ce mai complex, o pondere foarte mare a acțiunilor fiind desfăşurate în mediul online, întrucât: a) este dificil de identificat legăturile dintre operaţiunile în sine şi indivizi; b) serviciile ruse au fost nevoite să se adapteze şi au făcut tranzitia de la acţiunile clasice de influență (gestionarea surselor umane prin metode tradiționale) la acțiuni în online.
În acest an, în Occident au avut loc mai multe scrutine, inclusiv alegerile europarlamentare/iunie 2024, Rusia derulând, în diferite grade, acțiuni de influență. Au rezultat următoarele concluzii preliminare privind interferențele ruse:
la ordinul Kremlinului, au fost realizate cercetări sociologice detaliate ale statelor-ţintă (trenduri în opinia publică, perspectivele politice ale anumitor partide/candidați, măsuri luate de autorități împotriva interferentelor electorale străine) și a fost studiat cadrul legislativ al statelor- țintă pentru a identifica breşe/vulnerabilități și care este capacitatea de răspuns;
s-a pus accentul pe agresiunea informațională, inclusiv propagandă, și folosirea inteligenței artificiale pentru crearea rapidă de conținut;
În spațiul online occidental, Rusia a depus eforturi constante pentru accesarea unor categorii cât mai largi de audiență, prin extinderea infrastructurii online (portofoliu variat de canale de diseminare: vectori oficiali, formatori locali şi rețele de troli) şi diversificarea tehnicilor de răspândire a narativelor (pro)ruse, cu accent pe distribuirea lor la nivel local (ex. coordonarea mesajelor, cresterea cantității și calității continutului multimedia, inclusiv realizat prin intermediul softurilor de inteligență artificială/IA; deturnare şi creare de hashtag-uri, preponderent pe rețeaua X);
se menține interesul Moscovei pentru creşterea șanselor candidaților proruşi, de extremă dreapta, antisistem, pacifistilor şi reprezentanţilor mişcărilor nationaliste. În viziunea Kremlinului, extrema dreaptă europeană este receptivă față de Moscova şi este pe un trend ascendent de popularitate.
Rusia a inundat spațiul informațional cu narative divizive şi de sustinere a vectorilor (persoane sau formațiuni politice) cu viziuni apropiate Kremlinului (extremisti, naționalişti, populişti, figuri politice antisistem etc.).
Tactici, tehnici şi proceduri: crearea şi consolidarea unor rețele extinse de platforme online
și canale/grupuri pe rețelele de socializare, dezvoltarea de rețele de sprijin/pro-Kremlin, care să acționeze ulterior ca vectori de promovare a narativelor ruse, cu accent pe formatori de opinie locali cu vizibilitate/viziuni eurosceptice; diversificarea metodelor de eludare a măsurilor occidentale; organizarea de evenimente culturale dedicate valorilor/politicilor ruse; scoaterea din context a unor declarații ale oficialilor europeni; alimentarea unor teorii conspiraționiste;
Document CSAT Serviciul Român de Informații I
Document CSAT Serviciul Român de Informații II
Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale
