Judecător de la Tribunalul Olt, front comun cu DNA în defavoarea persoanelor judecate

Rând pe rând, ședință după ședință, magistratul care judecă dosarul 3435/104/2022, în care primarul comunei Vitomirești și alte 14 persoane, fizice și juridice, printre care și câțiva oameni de afaceri, sunt acuzați de presupuse fapte de corupție, judecătoarea Mihaela Botea, face front comun cu reprezentantul acuzării, procurorul DNA, atunci când verifică măsurile preventive impuse unora dintre inculpați, ignorând cu totul argumentele apărătorilor și luând în considerare doar punctele de vedere ale acuzării, totul în defavoarea persoanelor inculpate, în disprețul legii care le dă acestora drepturi și le asigură prezumția de nevinovăție. 

Așa s-au petrecut lucrurile și la cea mai recentă ședință dedicată verificării măsurilor preventive, când, ignorându-i pe toți avocații inculpaților care au cerut ridicarea sau modificarea acestor măsuri pentru clienții lor, președinta ședinței nici nu s-a uitat la apărători. Se pare că nici nu prea le-a ascultat argumentele juridice, după ședință dând câștig de cauză doar acuzării și respingând solicitările inculpaților care au cerut fie ridicarea controlulului judiciar (pe cauțiune sau simplu), fie modificarea măsurilor preventive.

Faptul că magistratul respinge aceste solicitări fără o motivare juridică (nu vine niciodată cu elemente noi prin care să-și motiveze decizia) – subiect tratat de OLT-ALERT.RO într-un articol recent – reiese acum cu asupra de măsură din încheierea ședinței din 10 ianuarie 2025, primită recent de inculpați. Avocații se plâng de faptul că nu sunt luați în serios ca parte egală în înfăptuirea actului de justiție, alături de procuror și judecător, că argumentele lor nu sunt puse cu adevărat în balanță atunci când judecătoarea ia decizii, apărătorii inducând ideea că lucrurile merg, în această cauză, doar în direcția dată de acuzare (în cazul de față, procuroarea DNA Florentina Drăghiceanu), în ciuda faptului că, spre deosebire de argumentele pertinente prezentate de avocați, acuzarea pune în discuție doar niște generalități – aceleași de fiecare dată.

„Durata rezonabilă a măsurii preventive a fost cu mult depăşită, peste 930 de zile în care un drept fundamental recunoscut de Constituţia României şi Carta Drepturilor Fundamentale la nivelul Uniunii Europene a fost şi este încălcat.

Împrejurarea că parchetul a apreciat că se impune trimiterea în judecată nu trebuie să ducă la menţinerea la infinit a unei măsuri preventive. Potrivit doctrinei şi jurisprudenţei, la debutul anchetei penale se impune luarea măsurilor preventive pentru buna desfăşurare şi pentru celeritate. În prezent, cauza nu se mai află în cursul urmăririi penale, inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa pentru că este nevinovat, motiv pentru care apreciază să se constate că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive, având în vedere perioada de timp scursă de la acel moment. În cauza CEDO în care Curtea a condamnat un stat semnatar pentru modalitatea în care a fost reţinută o persoană, în cauza (de față – n.r.) timp de 2 ani şi 7 luni nu au apărut indicii noi, astfel că s-ar putea constata că statul român ar fi condamnat pentru menţinerea unei măsuri preventive care nu mai are fundamentul pentru care a fost luată”, a spus apărătorul unuia dintre inculpați.

La ședința din 10 ianuarie, unul dintre motivele pentru care cererile inculpaților au fost respinse este că ele „nu reprezintă argumente noi, fiind invocate şi la verificările anterioare ale legalităţii şi temeiniciei măsurilor și, din această cauză, „nu pot duce la revocarea măsurilor, respectiv la încetarea obligaţiilor din conţinutul controlului judiciar pe cauţiune”.

O aberație, spun profesioniști ai Dreptului, mai ales că nici acuzarea nu vine cu argumente noi și nici instanța nu invocă elemente juridice noi atunci când respinge, pe bandă, argumentele apărătorilor.

OLT-ALERT.RO a scos în evidență mai multe aspecte care ridică suspiciuni asupra modului în care a fost pornită și derulată ancheta penală, pe timpul căreia, ca și acum, în timpul procesului propriu-zis, a fost încălcat dreptul la apărare al inculpaților.

Atât actul de „sesizare din oficiu” întocmit de doi polițiști din cadrul IPJ Olt care, fără să facă o minimă cercetare, au propus declinarea competenței de soluționare a „lucrării” către DNA Craiova în aceeași zi în care s-au „sesizat din oficiu”, cât și modul în care a decurs ancheta derulată la nivelul parchetului anticorupție arată că întreaga poveste a fost trasă de păr pentru a ieși ce „trebuie” – și sunt multe argumente în acest sens, aspecte pe care le vom face publice în viitorul apropiat.

Iar povestea continuă să fie trasă de păr și în instanța de judecată, unde dosarul, de care judecătoarea care a dispus începerea judecății a fugit, mutându-se la o altă secție a tribunalului, a încăput pe mâna unui alt magistrat venit cu câteva luni în urmă de la Judecătoria Craiova, unde a judecat – atenție! – doar cauze civile.

Reamintim că dosarul a fost preluat de noul magistrat cu încălcarea unei decizii a Curții Constituționale a României, decizie de care dacă se ținea cont, dosarul trebuie să se întoarcă în camera preliminară, pentru reluarea procedurii.

Reamintim, de asemenea, că judecătoarea Mihaela Botea a introdus la dosar un document care nu îndeplinea condițiile de formă (nu era semnat, nu era adresat tribunalului și persoana căruia i-a fost atribuit a denunțat un fals în toată această poveste), document care viza unul dintre inculpați și care a și produs efecte juridice în defavoarea acestuia. Iar acestea nu sunt, nici pe departe, singurele suspiciuni care planează asupra cazului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.