Judecătoarea Maria-Mihaela Botea, care are pe mână cel mai mediatizat dosar penal de la Tribunalul Olt, acela în care primarul comunei Vitomirești, Robert Rotea, și mai mulți oameni de afaceri sunt judecați pentru presupuse fapte de corupție, a dovedit, la ședința de vineri, că nu stăpânește procedura penală, încălcând-o. În contextul în care în jurul acestui dosar roiesc suspiciuni că ar fi unul fabricat, asemenea „erori” atrag atenția și mai mult.
La termenul de vineri, 31 ianuarie 2025, au fost audiați doi martori, în cazul unuia dintre aceștia președinta de ședință încălcând procedura penală, lucru observat de unul dintre apărătorii inculpaților, care a și cerut să fie consemnată observația sa. După audierea martorului, judecătoarea Mihaela Botea i-a citit acestuia declarația dată în fața procurorului DNA, în faza de urmărire penală, întrebându-l dacă și-o menține, asta în condițiile în care procedura penală nu impunea acest lucru. Greșeală sau intenție în a-l băga pe martor în ceață? Avocatul Răzvan Crăciunaș a declarat că nu a întâlnit, până acum, în cariera sa profesională, o asemenea situație.
„Potrivit Codului de Procedură Penală, există câteva situații de excepție în care declarația martorului audiat în fază de urmărire penală poate fi citită aceluiași martor în faza audierii acestuia în fața instanței, în procedura de judecată. O astfel de ipoteză este când martorul nu-și amintește, când se constată contradicții între declarațiile date în fața organului de cercetare penală și în fața instanței sau când martorul nu mai poate fi audiat. Astăzi nu a fost niciuna dintre aceste trei ipoteze; practic, instanța a fost în afara procedurii penale, după audierea martorului, citindu-i declarația dată în cursul urmăririi penale și întrebându-l dacă și-o menține. Or, suntem în afara procedurii, pentru că nu a apărut și nici un element de noutate, martorul era prezent în sala de judecată și și-a amintit tot ce trebuia să își amintească, spunând din capul locului că își menține declarația. Deci nu mai era necesară citirea declarației”, a spus Răzvan Crăciunaș.
Rugat să explice o asemenea situație, apărătorul a spus că îi este greu să ofere o explicație pentru că nu a întâlnit-o niciodată.
„Este dificil să explic ceea ce a făcut astăzi instanța de judecată, pentru că nu am întâlnit niciodată o asemenea situație. Nu am întâlnit ca un martor să se prezinte în fața instanței, să dea o declarație, să-și amintească toate aspectele și mai apoi instanța să dubleze practic audierea din fața instanței cu audierea făcută în fața organului de cercetare penală. Noi suntem în procedura în care care am contestat tot probatoriul. Contestând tot probatoriul, prevalență va avea probatoriul administrat în fața instanței, cu participarea tuturor avocaților, în mod nemijlocit”, a reliefat avocatul unuia dintre inculpați.
Despre judecătoarea Mihaela Botea se știe că a preluat acest dosar după ce a fost transferată la Tribunalul Olt de la Judecătoria Craiova, unde, atenție, a judecat doar cauze civile. Aici, i-a fost pus în brațe acest dosar în jurul căruia roiesc zvonuri că ar fi unul „fabricat” și că, în ciuda mai multor anomalii aflate în rechizitoriul întocmit de un procuror al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova, neținându-se cont de ele, în camera preliminară a Tribunalului Olt s-a dat „verde” judecării cauzei.
Reamintim că decizia i-a aparținut judecătoarei Valentina Văduva, care, după ce a respins, ca neîntemeiate, toate cererile şi excepţiile invocate de către inculpaţi în camera preliminară și după ce a dispus începerea judecății, s-a ferit să judece dosarul pe fond, părăsind Secția Penală prin mutarea la Secția Civilă.
Reamintim, de asemenea, că totul a plecat de la doi ofițeri de poliție, comisarul șef Mihai Pîrvu și de inspectorul principal Ștefan Zgubin, ambii de la Biroul de investigare a criminalității la regimul corupției din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Olt, care, în 2020, s-au „sesizat din oficiu” în legătură cu niște suspiciuni privind executarea unui contract de lucrări finanțat din fonduri publice la Vitomirești, respectiv modernizarea drumurilor locale din această comună. „Suspiciunile” ofițerilor s-au îndreptat asupra primarului localității, Robert Rotea, a omului de afaceri Mircea Ungureanu, a cărui firmă a câștigat licitația de atribuire a contractului, și a dirigintelui de șantier. În aceeași zi în care au semnat procesul verbal de sesizare, au și propus declinarea competenței de soluționare a „lucrării” în favoarea Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova. De la acest nivel, lista inculpaților a fost extinsă la 15 persoane fizice și juridice, au fost operate rețineri și arestări înlocuite ulterior cu măsura controlului judiciar.
Atât procesul-verbal de sesizare semnat de cei doi polițiști, cât și rechizitoriul trimis instanței de judecată cuprind anomalii de care, așa cum spuneam, în camera preliminară nu s-a ținut cont și care generează suspiciunea că dosarul a fost făcut la comandă.
Enumerăm doar câteva:
- Fără să fi solicitat vreo expertiză tehnică, cei doi polițiști „sesizați din oficiu” își dau cu presupusul, în procesul verbal de sesizare, asupra calității lucrărilor și vorbesc de prejudicierea bugetului de stat ca de o faptă deja dovedită.
- Deși cei doi ofițeri s-au „sesizat din oficiu” în data de 20 februarie 2020, există dovezi că, fără să fie înregistrat un dosar, au solicitat informații unei instituții publice înaintea „sesizării din oficiu”, care a fost, în aceste condiții, pusă la cale dinainte.
- În rechizitoriu se vorbește de un prejudiciu uriaș, în condițiile în care lucrările erau în termenul de execuție când DNA a sistat activitatea șantierului și nu fusese efectuată nicio recepție, parțială sau finală, a lucrărilor.
Anomalii sunt și în procesul de judecată, de la menținerea măsurilor preventive asupra unor inculpați, deși ele au fost dispuse de instanță în logica urmăririi penale, care a încetat demult, până la includerea în cauză a unor documente care nu îndeplinesc condițiile de formă, în devafoarea unor inculpați.
În tot acest timp, obiectivele la care se lucra, nefiind finalizate lucrările, sunt supuse degradării fizice. Cine va plăti o asemenea pagubă?