Judecătoarea Mihaela Botea de la Tribunalul Olt, care judecă dosarul în care oamenii de afaceri Mircea Ungureanu, Gheorghe Trăneci și Vali Gorunescu, mai mulți angajați ai unuia dintre ei, primarul reales al comunei Vitomirești, Robert Rotea, și alți doi funcționari publici sunt judecați pentru presupuse fapte de corupție în executarea unui proiect de modernizare a drumurilor locale din comuna Vitomirești, a dat o explicație halucinantă în motivarea deciziei prin care a respins solicitările de revocare a măsurilor controlului judiciar pe cauțiune și controlului judiciar, dispuse în cazul a patru dintre inculpați.
Controlul judiciar pe cauțiune a fost impus oamenilor de afaceri Mircea Ungureanu și Gheorghe Trăneci, precum și primarului Robert Rotea, apărătorii acestora solicitând revocarea măsurii în lumina noilor elemente care încep să zguduie serios așa-zisele probe din rechizitoriul prin care inculpații au fost trimiși în judecată. Mai precis, documentele prin care procurorul DNA și-a întemeiat argumentele cele mai puternice împotriva inculpaților, niște procese verbale de recepție parțială a unor lucrări, se pare că nu există în realitate. Cel puțin asta reiese din declarațiile date în instanță de doi martori, specialiști în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții. Răspunzând la întrebările avocaților, cei doi martori au arătat că documentele invocate de acuzare nu pot produce efecte juridice pentru că ele nu au fost întocmite conform legii – deci nu poate fi vorba de procese verbale de recepție parțială a lucrărilor. Cele două mărturii zguduie din temelii acuzațiilor procurorului, însă președinta completului de judecată le-a dat o interpretare cel puțin curioasă și nu le-a luat în considerare atunci când a decis să respingă cererile de revocare a controlului judiciar, spunând că martorii au făcut „referiri generale”, deși ai au fost audiați strict în dosarul cauzei.
„În ceea ce priveşte procese-verbale de recepție parțială, instanța mai reține că martorii audiați (…) au făcut referiri generale la condițiile în care se încheie procesele verbale de recepție raportat la prevederile HG nr. 273/1994 şi şi-au exprimat opiniile cu privire la efectele pe care eventuala nerespectare a prevederilor HG nr. 273/1994 le-ar produce, fără intervenirea unor elemente noi până în acest moment procesual care să contureze o modificare substanțială a activității inculpaţilor față de cea avută în vedere la dispunerea măsurilor preventive şi a verificărilor ulterioare”, se arată în motivarea trecută, se pare, printr-un subiectivism suspect al magistratului.
De altfel, pe parcursul acestui proces judecătoarea Mihaela Botea a dovedit, până acum, un comportament nu tocmai echilibrat, care să pună în egalitate partea acuzării cu cea a apărării, dezavantajându-i pe avocați într-un fel aproape explicit. Mai mult, au fost ședințe în care magistratul a încălcat procedurile și, prin acesta, drepturile legale ale inculpaților, așa că apărătorii acestora trebuie să lupte, prin găsirea și expunerea argumentelor juridice, nu doar cu acuzarea, așa cum este firesc, ci și cu judecătorul.
Reamintim că inculpații au fost anchetați și trimiși în judecată de DNA Craiova în legătură cu un proiect de modernizare a drumurilor locale din comuna Vitomirești, finanțat din fonduri publice, în urma sesizării suspecte, „din oficiu”, a doi polițiști din cadrul IPJ Olt, unul dintre ei cercetat în trecut pentru fals și uz de fals. Potrivit DNA, inculpații ar fi întocmit documente în baza cărora ar fi fost obținute ilegal fonduri publice și ar fi fost efectuate plăți pentru lucrări care nu ar fi fost, în realitate, executate. Asta în ciuda faptului că la dosar există expertize care dovedesc că lucrările au fost efectuate.
Reamintim că modul în care a fost pornit acest dosar, totul pe repede înainte și bazându-se pe elemente care par „servite”, conturează suspiciunea că el a fost unul fabricat la comandă. Celor care au „lucrat” la el li se alătură, se pare, și judecătoarea Mihaela Botea, care a preluat procesul prin încălcarea unei decizii a Curții Constituționale a României, potrivit căreia magistratul de cameră preliminară ce a decis începerea procesului ar trebui să se ocupe și de soluționarea pe fond a cauzei. Problema a fost ridicată de avocații inculpaților, dar judecătoarea Botea a decis că o decizie a CCR nu este obligatorie – deși Constituția României spune că este.
