Deși, la termenul de ieri, când instanța de judecată a avut ca obiect verificarea măsurilor preventive în dosarul în care printre inculpați se numără și omul de afaceri Mircea Ungureanu, apărătorii acestuia au pus în discuție un element nou extrem de puternic care înclină mult balanța în favoarea afaceristului căruia un procuror DNA i-a pus gând rău, președinta completului de judecată, Mihaela Botea, a ținut-o pe-a ei, respingând, scurt, fără multă bătaie de cap și într-o logică de lemn, cererea avocaților privind ridicarea controlului judiciar pe cauțiune luată împotriva lui Ungureanu. Reamintim că, în ultimele ședințe, unii dintre martorii audiați au furnizat probe incontestabile care dau de pământ cu acuzațiile DNA Craiova împotriva afaceristului slătinean. Cea mai recentă mărturie de acest fel este cea a expertului tehnic în construcții Radu Luca, care, la termenul din data de 21 mai 2025, a arătat, cu argumente solide, că acuzațiile DNA nu se susțin.
Procesul a fost generat de trimiterea în judecată, de către DNA Craiova, a 15 inculpați, persoane fizice și juridice, cărora li se aduc acuzații în legătură cu un proiect de modernizare a drumurilor locale din comuna Vitomirești, contractul fiind atribuit, în 2019, prin licitație publică, societății Old & New Construct SRL, aparținând omului de afaceri Mircea Ungureanu. Potrivit procurorului de caz, unele persoane vizate în dosar ar fi întocmit documente în baza cărora ar fi fost obținute ilegal fonduri publice și ar fi fost efectuate plăți pentru lucrări care nu ar fi fost, în realitate, executate. Or, termenul din 21 mai, martorul Radu Luca, expert tehnic în construcții care, în timpul lucrărilor, a efectuat, la cererea unui funcționar al Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) Olt, o expertiză tehnică în teren pentru verificarea respectării parametrilor tehnici prevăzuți în proiect în privința straturilor de asfalt edificate pe mai multe străzi modernizate de câștigătorul licitației, a arătat că legea nu a fost cu nimic încălcată. Potrivit declarației sale, staturile de asfalt au respectat cerințele proiectului tehnic privind suprafața și grosimea materialului folosit. Mai mult, expertul a combătut una dintre principalele acuzații formulate de procurorul DNA, potrivit căreia asfaltul ar fi fost turnat direct pe pământ, și nu pe o fundație, așa cum cerea proiectul tehnic.
„În momentul în care am fost în teren starturile asfaltice pentru care fusesem chemat erau turnate și erau conform cu proiectul și se vedea că au fost turnate recent, că nu au fost turnate în urmă cu doi ani, adică era asfalt proaspăt turnat. Nu am făcut nici un fel de analiză cu privire la straturile de fundație, dar am precizat că din șliț există fundație pe care asfaltul a fost turnat…”, a spus martorul.
Din declarația acestuia mai reiese că, atunci când a fost audiat de procurorul DNA, anchetatorul s-a antepronunțat pe marginea acuzației că asfaltul ar fi fost turnat direct pe pământ, neavând niciun detaliu tehnic în acest sens.
„Categoric, există fundație pe drumurile respective, nu am niciun element prin care aș putea spune că asfaltul a fost turnat pe pământ, așa cum mi se spunea de la DNA, că s-ar fi turnat pe pământ. Se antepronunțaseră având în vedere că expertiza dumnealor nu era finalizată”, a declarat expertul.
În lumina acestei mărturii, apărătorii lui Mircea Ungureanu au solicitat, ieri, din nou, ca măsura controlului judiciar pe cauțiune sub care acesta a fost plasat în urmă cu aproape trei ani să înceteze, argumentând că în dosar au apărut elemente noi care desființează așa-zisele probe ale acuzării și, pe cale de consecință, măsura preventivă nu se mai susține.
Ascultând, însă, doar de poziția procurorului DNA (cum face de la începutul procesului, dând dovadă de cea mai crasă lipsă de imparțialitate și de o flagrantă rea-credință față de inculpați, cărora le-a încălcat în repetate rânduri dreptul la un proces echitabil), judecătoarea Mihaela Botea a respins, din nou, solicitarea apărătorilor, invocând, ca în alte 19 termene pentru verificarea măsurilor preventive, „legalitatea și temeinicia” măsurii. Totul într-o logică a limbii de lemn, cum doar în vremea comuniștilor se mai făcea justiție. Fără argumente, fără explicații limpezi și, mai ales, necesare.
„Există o diluție a faptelor reținute inițial în probatoriul cauzei. Am reușit să demonstrăm prin declarația dată de martorul Radu Luca, expert ISC (Inspectoratul de Stat în Construcții) că nu avem o recepție legală a lucrărilor de la Vitomirești. Mai mult, tot prin audierea acestui martor instanța a luat act de faptul că există stratul suport pe care a fost așternut asfaltul, nu cum DNA susținea că acesta a fost așternut pe pământ. Expertul Luca a demonstrat că s-au respectat etapele preliminare de execuție a lucrării, astfel accesul în curți s-ar fi făcut de pe un drum înălțat. Ceea ce nu există la Vitomirești. Deși drumul este un șantier, pe el se circulă de șase ani. Am reușit să demontăm acuzațiile principale, iar refuzul valorificării probelor nu susține corectitudinea menținerii măsurii controlului judiciar. Există o cale de atac la Curtea de Apel și vom face uz de ea”, a declarat unul dinrte apărătorii omului de afaceri slătinean, Răzvan Crăciunaș.
Un alt martor, fost inspector în cadrul Corpului de Control al Inspectoratului de Stat în Construcții, a lăsat să se înțeleagă faptul că DNA a lucrat cu mijloace abuzive la acest caz, influențând o acțiune de control în cadrul proiectului de la Vitomirești.
Mai mult, același martor a declarat, în calitate de specialist, că unul dintre documentele pe care DNA Craiova și-a întemeiat rechizitoriul este nul, neputând produce efecte juridice. Este vorba de un așa-zis proces verbal de recepție parțială a lucrărilor, care, potrivit procurorului de caz, ar cuprinde date despre lucrări care în realitate nu ar fi fost executate. Un asemenea proces verbal care să corespundă cerințelor legale nu a fost niciodată întocmit, lucru care înseamnă că lucrările se aflau în termenul de execuție și nu declarate finalizate, dinamitând unul dintre principalele „argumente” pe care s-a sprijinit ancheta DNA.
Și în baza acestei mărturii avocații lui Ungureanu au cerut ridicarea măsurii preventive luată împotriva clientului lor. Solicitare, evident, respinsă de președinta completului de judecată, ca și în cazul celorlalți trei inculpați plasați sub măsuri preventive.
De altfel, de multă vreme judecătoarea Botea nu își mai ascunde pornirea împotriva inculpaților în acest dosar, tot acest comportament inducând ideea de antepronunțare, inculpații acuzând-o de complicitate cu procurorul DNA și declarând că se simt deja condamnați cu mult înainte de pronunțarea sentinței.
Speranța celor care încearcă să își dovedească nevinovăția se întreaptă, iarăși, spre Curtea de Apel Craiova, unde urmează să fie judecate contestațiile.
