Perchezițiile de astăzi împotriva foștilor angajați Euroins România (EIRO) coincid cu momentul în care Eurohold Bulgaria AD (Eurohold) și Euroins Insurance Group AD (EIG) au intentat o a doua acțiune de arbitraj internațional împotriva statului român la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor Relative cu Investițiile (ICSID) din Washington, transmite, miercuri, printr-un comunicat de presă, de cele două entități.
Valoarea despăgubirilor solicitate statului român prin aceasta nouă cerere se ridică la suma de 575 de milioane de euro, iar în plus, și alte entități care au suferit pierderi s-au alăturat cazului pentru procedurile viitoare.
„În urmă cu exact o lună, Centrul internațional pentru soluționarea litigiilor privind investițiile (ICSID / Centrul ICSID) de la Washington a respins cererea guvernului român de a înceta procedurile de arbitraj inițiate de Eurohold Bulgaria AD (Eurohold) și Euroins Insurance Group AD (EIG) cu privire la revocarea licenței Euroins România și declararea insolvenței acesteia de către autoritățile române”, se arată în comunicat.
Cu cele două proceduri de arbitraj intentate la Washington, valoarea totală a despăgubirilor solicitate statului român depășește acum 1 miliard de euro.
„La aproape trei ani de la revocarea ilegală a licenței EIRO, organizată de un grup de înalți funcționari din cadrul ASF, care a dus la falimentul asigurătorului român, au fost adunate dovezi, fapte și cifre irefutabile că acest act al autorității de reglementare din România a încălcat legea și că Euroins România era pe deplin solvabilă la data retragerii licenței de funcționare (17 martie 2025).
Mai mult, toate previziunile speculative privind daunele și costurile uriașe pe care Euroins România ar trebui să le plătească în despăgubiri de asigurare s-au dovedit a fi manipulatoare, ceea ce confirmă în continuare faptul că ЕIRO era solvabilă și bine capitalizată la data la care licența sa a fost revocată, cu încălcarea unui număr de legi și reglementări.
Această constatare a fost confirmată la începutul anului 2023 de raportul actuarului profesionist independent angajat de acționari și BERD (un acționar al Euroins Insurance Group) pentru a efectua o evaluare tehnică independentă a EIRO înainte de data la care licența EIRO a fost revocată.
În loc să se concentreze pe rezolvarea acestei probleme în ultimii trei ani, așezându-se la masa negocierilor și discutând cu acționarii EIRO despre cum să protejeze interesele asiguraților și ale clienților prejudiciați din România, pentru care Eurohold și EIG au propus un plan specific, aceștia au asmuțit procurorii să percheziționeze sertarele și dulapurile care conțin obiecte personale ale cetățenilor români obișnuiți care au lucrat ca angajați la Euroins România.
Acest act nu este doar rușinos, ci și complet lipsit de sens din punct de vedere juridic – orice „dovadă” care ar putea fi găsită trei ani mai târziu în locuințele private ale cetățenilor români care au lucrat ca angajați obișnuiți ai Euroins România nu ar fi acceptată de nicio instanță”, se mai precizează în comunicat.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au desfășurat, miercuri dimineață, percheziții domiciliare în 12 locații din București și două din Târgu Mureș, într-un dosar ce vizează falimentarea Euroins, potrivit unui comunicat oficial al Ministerului Public.
Acțiunile au fost concentrate asupra a zece persoane fizice care au deținut funcții de conducere executivă în cadrul companiei, dar și asupra sediilor unor firme controlate de acționarii bulgari ai societății.
Cercetările penale se referă la perioada 2017-2023 și vizează un mecanism complex de fraudare a resurselor financiare ale Euroins, prin care factorii decidenți ar fi urmărit „decapitalizarea societății prin reducerea drastică a disponibilităților bănești și patrimoniului”. Ministerul Public susține că banii încasați de la clienți au fost redirecționați către alte entități controlate de acționarii bulgari, în timp ce compania nu și-ar fi respectat obligațiile față de asigurați, potrivit G4Media.
Una dintre acuzațiile cele mai grave este legată de subevaluarea și neplata abuzivă a obligațiilor față de clienți. Mai mult, s-a constatat o politică sistematică de raportări false către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Ce descoperiri a făcut ASF în urma controalelor la Euroins
În urma controalelor desfășurate de ASF în perioada 2000-2021, s-a constatat că un fost director al Direcției Daune a respins peste 5.800 de dosare cu obligații ce depășeau 60 milioane lei, fără o analiză serioasă. Totodată, Euroins a ascuns peste 36.000 de dosare de litigii, cu un impact major asupra patrimoniului companiei, care au generat penalități uriașe.
ASF a descoperit și o „subadecvare” cronică a rezervei de daună avizată (RCA), cu un deficit de peste un miliard de lei la deschiderea procedurii de faliment. Aceasta a dus la retragerea autorizației de funcționare și constatarea stării de insolvență a societății.
Cum au fost externalizate resursele financiare ale Euroins
În fața falimentului iminent, acționarii majoritari, CAM și BKI, ar fi pus în aplicare un mecanism prin care resursele financiare au fost externalizate printr-un acord de reasigurare cu o firmă afiliată controlată indirect de ei. Aceasta a implicat reținerea integrală a primelor de reasigurare, deturnând peste 1,5 miliarde de lei din activele Euroins.
Un alt element al schemei a fost acordarea de împrumuturi către entități afiliate, chiar dacă societatea nu mai avea capacitatea să-și achite obligațiile. Acest lucru a cauzat un prejudiciu estimat la peste 75 milioane lei.
Ce spun anchetatorii despre motivele acestei scheme
„Din coroborarea întregului material documentar existent rezultă că principalul motiv pentru care factorii decidenți de la nivelul patronatului societății ER SA (cu rol decizional major) au dispus continuarea în aceste condiții a activității (schema prin care vindeau polițe RCA la prețuri mici, pentru a încasa cât mai mulți bani, fără vreo intenție să asigure plata despăgubirilor) a fost acela de a dispune discreționar de activele societății prin externalizarea resurselor financiare ale acesteia către entități externe aflate sub controlul acestora”, afirmă Ministerul Public, într-un comunicat de presă.
