Mai mulți ofițeri ai Direcției Generale Anticorupție (DGA) au participat ilegal la cercetările efectuate în dosarul în care omul de afaceri slătinean Mircea Ungureanu a fost trimis în judecată de DNA Craiova, alături de mai multe persoane, funcționari publici și afaceriști, pentru presupuse infracțiuni într-un proiect de modernizare de drumuri. Deși procurorul de caz ar fi trebuit să știe că delegarea unor angajați ai DGA este nelegală în astfel de dosare, el este cel care i-a introdus pe lucrătorii respectivi, prin ordonanțe, în cercetarea cauzei, sporind abuzurile care au avut loc în acest dosar.
Deși procurorul DNA Craiova Marian Eugen Moșteanu a încălcat, astfel, prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, delegând ofițeri DGA pentru cercetări într-un dosar în care nu sunt vizați angajați ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, procurorul de ședință Florentina Drăghiceanu și președinta completului care judecă respectiva cauză la Tribunalul Olt, Mihaela Botea, au închis ochii la acest abuz, menținând probele obținute ilegal împotriva inculpaților. Abia când avocații lui Mircea Ungureanu au aflat că legea a fost încălcată și au cerut instanței să înlăture toate aceste probe, judecătoarea Botea nu a mai avut încotro și s-a conformat, deși procurora Florentina Drăghiceanu a încercat, și în 12-lea ceas, să convingă instanța că folosirea unor astfel de ofițeri ar fi fost ceva nesemnificativ în mecanismul cercetărilor.
Lucrătorii DGA de care procurorul DNA s-a folosit sunt agentul principal Aurelian Tudosie, comisarul Cătălina Barbu, comisarii șefi Grigore Mădălin, Petrişor Nicolăescu, comisar şef Nicolae Cucu, cu toții lucrători în cadrul Serviciului Județean Anticorupție Craiova. Toate actele de cercetare la care aceștia au participat și efectele lor au fost înlăturate din cauză.
Solicitările avocaților au avut la bază art. 1, alin. (2), din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 120/2005, potrivit căruia „lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei generale anticorupţie au competenţa să efectueze, în condiţiile prevăzute de lege, activităţi de prevenire şi descoperire, precum şi actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor”. Prevederea a fost consfințită de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia RIL nr. 8/2025, în care se arată că „lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie au competenţa să efectueze, prin delegare, în condiţiile prevăzute de lege, actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent exclusiv în cauzele privind infracţiunile prevăzute de art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 120/2005”.
Reamintim faptul că, de la început, asupra dosarului au planat suspiciuni că a fost fabricat la ordinul cuiva din afara sistemului, ținta întregii operațiuni fiind Mircea Ungureanu care în 2019 a câștigat mai multe licitații pentru lucrări pe care le-ar fi dorit altcineva.
Printre contractele atribuite firmei acestuia, Old&New Construct SRL, se numără și cel de modernizare a drumurilor locale din comuna Vitomirești, județul Olt. Deși lucrările au fost făcute conform proiectului, DNA Craiova a închis șantierul și, „identificând” mai multe infracțiuni care ar fi fost săvârșite în realizarea proiectului, a început o anchetă care a scârțâit din toate încheieturile, ca și rechizitoriul pe care procurorul de caz l-a produs. Prin urmare, „probele” pe care magistratul și-a motivat acuzațiile pică, acum, ca popicele, unul după altul, în instanța de judecată, unde au fost târâte toate persoanele implicate în proiectul de la Vitomirești (subantreprenori, ingineri, proiectanți, persoane juridice și funcționari publici), pentru a se da „greutate” cazului. În acest scop a fost „trântită” în dosar și infracțiunea de dare și luare de mită, în realitate fiind vorba de plata unei facturi pentru lucrări prestate de un subantreprenor.
Dincolo de folosirea unor ofițeri care nu ar fi avut ce să caute în dosarul cu pricina, procurorul de caz Marian Eugen Moșteanu are multe păcate în întocmirea rechizitoriului. Cele mai multe dintre acuzații au avut la bază un supliment de expertiză cerut cu insistență de Moșteanu după ce expertiza propriu-zisă nu l-a mulțumit. Comenzilor magistratului a răspuns expertul judiciar Ștefan Viorel Ciobotarenco, care în suplimentul solicitat de magistratul anchetator a negat aproape tot ce a scris în expertiză.
Apoi, procurorul de caz susține că părțile contractante, adică primăria și firma care a executat lucrările, ar fi încheiat un proces verbal de recepție parțiale a lucrărilor care nu ar reflecta realitatea din teren și pe baza căruia ar fi fost solicitate și încasate sume de bani pentru lucrări neefectuate. Ei bine, astfel de procese verbale nu au fost încheiate niciodată, lucru care reiese din adrese oficiale emise atât de Primăria Vitomirești, cât și de Inspectoratul de Stat în Construcții.
În ciuda tuturor bube, rechizitoriul a fost admis de o judecătoare de cameră preliminară, care a dat undă verde începerii procesului, pe parcursul căruia șirul abuzurilor a continuat. Au fost încălcate drepturi ale inculpaților, prevederi legale, inclusiv o decizie a Curții Constituționale, și nesocotite mărturii care nu dădeau bine în peisajul acuzațiilor. Adevărul este, însă, imbatabil și, pe măsură ce procesul continuă, argumentele acuzării se dovedesc simple bazaconii care pălesc în fața argumentelor juridice ale apărătorilor.
