Cinci confederații sindicale cer Guvernului să renunțe la actuala formă a Legii salarizării pentru bugetari și invocă posibile pierderi de drepturi, precum și accentuarea diferențelor de venituri, relatează G4Media. Principalele obiecții vizează valoarea de referință și plafonarea sporurilor.
Ce contestă sindicatele
CNS Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România, CNS Meridian și Blocul Național Sindical au adoptat un mesaj comun în care solicită abandonarea proiectului și reînceperea redactării acestuia. În evaluarea lor, documentul nu corectează diferențele existente în sectorul public și ar putea genera tratamente inegale și conflicte pentru peste un milion de angajați.
Criticile vizează în special sănătatea și educația. Sindicatele spun că discuțiile din ultimele luni nu au dus la ajustările necesare, iar unele grile de salarizare, coeficienți și reguli pentru sporuri sunt sub nivelul așteptat după negocieri. Pentru domeniul medical, acestea avertizează că venituri mai mici sau nesiguranța legată de finanțare ar putea agrava deficitul de personal.
Miza valorii de referință și a sporurilor
Disputa se concentrează și asupra valorii de referință sectoriale, indicator folosit pentru stabilirea salariilor. În ultima versiune, aceasta este fixată la 4.000 de lei, cu aplicare din 1 decembrie 2026. Nivelul este mai redus decât suma de 4.325 de lei prevăzută într-un proiect anterior și decât valoarea de 4.100 de lei dintr-o variantă ulterioară.
Confederațiile solicită corelarea valorii de referință cu salariul minim brut, urmată de actualizări anuale care să țină seama de inflație și productivitate. Ele se opun totodată limitei de 20% pentru totalul sporurilor raportat la cheltuielile de personal. Din perspectiva sindicatelor, aplicarea aceleiași limite tuturor domeniilor ar putea afecta activități cu riscuri specifice, precum sănătatea și asistența socială, unde anumite compensații sunt acordate pentru condițiile de muncă.
Prin proiect, autoritățile urmăresc introducerea unor reguli mai stabile pentru grila de plată și reducerea intervențiilor punctuale asupra veniturilor. Textul trebuie însă să concilieze disciplina cheltuielilor publice cu nevoia de a păstra personalul esențial și de a reduce diferențele dintre posturi comparabile.
Prevederi pentru educație și riscul protestelor
Pentru educație, proiectul include coeficienți superiori pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar. Consilierii școlari ar putea beneficia de un spor de maximum 5%, iar plata pentru dirigenție ar fi calculată după efectivul clasei: 10% din valoarea de referință la cel mult 20 de elevi, 15% pentru 21-30 de elevi și 20% pentru clasele care depășesc 30 de elevi. Angajații din învățământul primar și preșcolar ar putea primi un spor de 10%.
Chiar și cu aceste măsuri, sindicatele consideră că proiectul nu protejează suficient puterea de cumpărare și nu remediază inechitățile salariale. Organizațiile au transmis că pot recurge la proteste dacă legea va avansa fără schimbări importante.
Legea reprezintă și un angajament financiar inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență. Neadoptarea ei ar putea afecta accesul la fonduri europene de peste 700 de milioane de euro, sporind presiunea asupra Guvernului și Parlamentului pentru identificarea unei soluții acceptate de părți.
Sursa: b1tv.ro
