Averile demnitarilor ar urma să revină în atenția publicului, după ce Camera Deputaților a adoptat luni, 24 august, o nouă formă a Legii integrității, reexaminată în urma unei decizii a Curții Constituționale. Transparența nu va reveni însă în forma cu care românii erau obișnuiți: declarațiile de avere nu vor fi publicate integral, iar ANI va pune la dispoziția publicului o fișă distinctă privind interesele financiare. Proiectul nu este încă lege: Senatul este Camera decizională.
Camera Deputaților a votat luni modificările cu 183 de voturi „pentru”, 84 „împotrivă” și trei abțineri, după ce actul normativ a revenit în Parlament pentru punerea sa în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 883 din 17 august 2026.
Una dintre cele mai importante modificări privește tocmai accesul cetățenilor la informațiile despre averile celor care ocupă funcții și demnități publice.
Declarația de avere nu va fi publicată integral
Soluția adoptată de deputați presupune că demnitarii vor continua să depună declarațiile de avere și de interese, însă acestea nu vor fi reproduse ca atare pentru public.
În schimb, Agenția Națională de Integritate va genera, prin platforma e-DAI, o „fișă publică privind interesele financiare”, realizată pe baza informațiilor declarate. Fișa va conține exclusiv informațiile stabilite prin noua lege și nu va putea reproduce integral sau parțial declarația de avere ori declarația de interese.
Potrivit formei adoptate de deputați, noul mecanism urmează să fie utilizat începând cu 1 ianuarie 2027, iar fișele vor rămâne disponibile pe pagina ANI timp de cinci ani de la publicare.
Cu alte cuvinte, cetățenii vor putea afla în continuare informații despre interesele financiare și patrimoniul demnitarilor, dar nu vor mai avea acces la declarația de avere propriu-zisă în forma integrală cunoscută până acum.
Ce informații nu vor putea fi făcute publice
Noua reglementare stabilește expres și o serie de informații care trebuie eliminate din fișa destinată publicului.
Nu vor putea fi publicate CNP-ul, domiciliul sau reședința declarantului, inițiala tatălui și adresa exactă a imobilelor. Pentru proprietățile imobiliare va putea fi indicat județul, însă nu și informațiile suplimentare care permit localizarea lor.
Vor fi protejate și elementele de identificare ale bunurilor mobile care ar putea conduce la localizarea acestora, semnătura declarantului, informațiile referitoare la starea civilă, divorț sau modalitatea în care a fost realizat un partaj.
De asemenea, nu vor deveni publice numerele conturilor bancare, codurile IBAN și denumirea completă a instituțiilor bancare. Numele și datele personale ale altor persoane care trebuie menționate în declarații vor fi, la rândul lor, protejate.
Soții și partenerii, scoși din obligația separată de declarare
O altă schimbare importantă vizează soții, soțiile și partenerii demnitarilor. Deputații au eliminat obligația ca aceștia să depună separat declarații de avere în cazurile prevăzute anterior de proiect, după ce dispoziția respectivă a fost declarată neconstituțională.
Măsura privea, între alții, soții sau partenerii președintelui României, parlamentarilor, premierului, membrilor Guvernului, secretarilor și subsecretarilor de stat și președinților de consilii județene.
De ce s-a ajuns la această formulă
Legea a revenit în Camera Deputaților după decizia Curții Constituționale din 17 august. Parlamentarii au încercat astfel să găsească o formulă care să păstreze accesul publicului la informații relevante despre patrimoniul demnitarilor fără publicarea declarațiilor în forma sancționată de CCR.
Amendamentul privind fișa publică a fost susținut de parlamentari PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților, la recomandarea Agenției Naționale de Integritate.
Prin urmare, declarațiile de avere nu redevin publice în vechea lor formă. În locul lor, publicul va avea acces la o versiune filtrată – fișa privind interesele financiare –, în timp ce ANI va păstra declarațiile complete.
Mai trebuie să treacă de Senat
Votul de luni nu încheie procedura legislativă. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, iar Senatul este forul decizional, astfel că forma adoptată de deputați trebuie să treacă și de votul senatorilor.
