Banca Națională a României a decis, în ședința din 8 octombrie, să mențină dobânda-cheie la 6,50% pe an, precum și nivelurile actuale ale celorlalte rate de politică monetară. Decizia vine într-un moment în care inflația a scăzut puternic în iulie și august, însă BNR estimează că rata anuală va reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului, pe fondul scumpirii combustibililor, energiei și altor materii prime, potrivit comunicatului băncii centrale.
Dobânda-cheie la 6,50% rămâne neschimbată
Consiliul de administrație al BNR a hotărât să păstreze rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.
Totodată, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare, Lombard, rămâne la 7,50% pe an, iar cea aferentă facilității de depozit este menținută la 5,50% pe an.
BNR a decis și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și valută ale instituțiilor de credit. Potrivit instituției, aceste măsuri urmăresc menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu și susținerea unei creșteri economice sustenabile.
Decizia de a păstra dobânda-cheie la 6,50% vine după ce rata anuală a inflației a coborât semnificativ în primele două luni ale trimestrului al treilea.
Inflația a scăzut de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și 6,17% în august, evoluție explicată în principal prin dispariția efectelor directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorărilor de TVA și accize din perioada similară a anului trecut.
BNR se așteaptă ca inflația să crească din nou
În ciuda scăderilor din vară, banca centrală estimează că rata anuală a inflației va urca până la finalul lui 2026.
Printre principalii factori menționați se numără creșterea prețurilor combustibililor și energiei, majorarea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare, precum și evoluția cursului de schimb al leului.
BNR leagă aceste presiuni și de prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu, dar și de seceta severă din acest an.
Pe termen mai lung, banca centrală anticipează însă presiuni dezinflaționiste mai puternice, în special din partea cererii agregate, pe fondul consolidării bugetare începute în 2025 și continuate în acest an.
Instituția avertizează totodată că rămân incertitudini ridicate privind măsurile care vor fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după 2026, precum și în legătură cu situația politică internă.
Economia a stagnat în trimestrul al doilea
BNR arată și că activitatea economică a stagnat în trimestrul II din 2026, după o contracție de 0,1% în primele trei luni ale anului.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, economia s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea, după un recul de 1,2% în primul trimestru. Consumul gospodăriilor populației a continuat să scadă în termeni anuali, iar deficitul comercial și cel de cont curent au revenit pe creștere.
Datele mai recente indică o posibilă redresare a activității economice în trimestrul III față de trimestrul anterior, inclusiv datorită agriculturii. În același timp, producția industrială și-a accentuat scăderea, iar volumul serviciilor prestate populației a rămas în contracție.
BNR mai semnalează că, la finalul lunii septembrie și începutul lui octombrie, cursul leu/euro a înregistrat o creștere abruptă și semnificativă, rămânând ulterior pe noul palier.
Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 12 noiembrie 2026.
Sursa: b1tv.ro
