Județul Olt se numără printre județele cu cele mai mari creșteri ale rețelelor de canalizare din mediul rural, însă diferențele dintre infrastructura de apă și cea de colectare a apelor uzate rămân importante. În 2025, rețeaua de canalizare din comunele oltene s-a extins cu peste 82 de kilometri, un ritm superior mediei naționale. Cu toate acestea, în 38 de comune există rețea de alimentare cu apă, dar nu și canalizare, potrivit unei analize realizate pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS).
O analiză realizată de retailerul românesc Neakaisa.ro, folosind baza de date Tempo Online a Institutului Național de Statistică, arată că lungimea rețelei de canalizare din mediul rural al județului Olt a crescut de la 616,5 kilometri în 2024 la 698,9 kilometri în 2025.
Diferența de 82,4 kilometri reprezintă o creștere de 13,4%, peste media națională de 11,8%.
Cu acest rezultat, Oltul ocupă locul 9 din cele 41 de județe în clasamentul creșterii procentuale a rețelei de canalizare din mediul rural.
În ceea ce privește lungimea totală a rețelei, județul se situează pe locul 15 la nivel național.
38 de comune au rețea de apă, dar nu și canalizare
Deși investițiile în infrastructură au avansat, datele statistice scot la iveală un dezechilibru important.
În județul Olt, 78 de comune dispun de rețea de alimentare cu apă, însă 38 dintre acestea nu au și rețea publică de canalizare.
Mai mult, numărul comunelor în care există canalizare a crescut de la 41 în 2024 la 44 în 2025.
Cele mai importante extinderi au fost înregistrate în comunele Obârșia, unde rețeaua a crescut cu 33,9 kilometri, Sâmburești, cu 21 de kilometri, și Pleșoiu, cu 12,7 kilometri.
Obârșia și Sâmburești apar pentru prima dată în statistica privind rețelele de canalizare.
Există însă și situații inverse: patru comune, Gârcov, Giuvărăști, Obârșia și Stoenești, figurează cu rețea de canalizare, dar fără rețea publică de alimentare cu apă raportată în statistica analizată.
Aceste date reflectă existența și lungimea infrastructurii publice, nu numărul gospodăriilor racordate efectiv la rețele.
Rețeaua de apă a crescut cu aproape 90 de kilometri
În paralel, rețeaua de distribuție a apei din mediul rural al județului Olt s-a extins cu 89,3 kilometri, de la 1.744,3 kilometri în 2024 la 1.833,6 kilometri în 2025.
Creșterea de 5,1% plasează județul pe locul 8 la nivel național după ritmul de extindere a infrastructurii de apă.
Cu toate acestea, diferența dintre cele două tipuri de rețele rămâne considerabilă.
La fiecare 100 de kilometri de rețea de apă din mediul rural oltean revin numai 38,1 kilometri de canalizare, un raport apropiat de cel național, de 37,1 kilometri.
Practic, extinderea alimentării cu apă nu a fost însoțită peste tot de investiții similare în colectarea apelor uzate.
Doljul, pe locul 3 în țară. Cum stau județele vecine
Comparativ cu județele învecinate, Oltul înregistrează un ritm de extindere a canalizării rurale superior celui din Vâlcea și Argeș, dar mult sub cel din Dolj.
Doljul ocupă locul 3 la nivel național, cu o creștere de 43,4% a rețelei de canalizare din mediul rural, de la 448,7 la 643,5 kilometri.
Vâlcea se situează pe locul 14, cu o creștere de 12%, iar Argeșul pe locul 16, cu 11,3%.
În schimb, Teleormanul nu a raportat nicio creștere a lungimii rețelei rurale de canalizare în 2025, ocupând locul 40 în clasament.
România, încă mult în urma altor state europene
La nivel național, anul 2025 a adus o extindere de aproximativ 2.599 de kilometri a rețelelor de canalizare din mediul rural, cea mai mare creștere anuală din seria statistică INS începută în 1990.
Cu toate acestea, România continuă să aibă probleme importante în ceea ce privește accesul populației la sistemele de colectare și epurare a apelor uzate.
Potrivit datelor Eurostat citate în analiză, în 2024 doar 60,8% dintre români erau racordați la un sistem de canalizare, România situându-se pe penultimul loc între statele Uniunii Europene pentru care existau date raportate.
În același timp, numai 55,5% din populație beneficia de epurarea apelor uzate cel puțin la nivel secundar, comparativ cu media europeană de 81,1%.
Datele arată că, deși investițiile în infrastructură continuă, extinderea rețelelor nu înseamnă automat și acces efectiv la utilități pentru toate gospodăriile.
În județul Olt, provocarea rămâne reducerea decalajului dintre alimentarea cu apă și canalizare, în special în cele 38 de comune în care infrastructura de colectare a apelor uzate lipsește încă din statisticile oficiale.
