O bombă demografică amenință sistemul de pensii din România. După zeci de ani de muncă și contribuții plătite statului, viitorii pensionari riscă să se trezească la bătrânețe cu venituri mult mai mici în raport cu salariile. Un scenariu prezentat de economistul Dorin Alexandru Badea arată că pensia medie ar putea ajunge să reprezinte doar 40% din salariul mediu, față de aproximativ 50% în prezent.
Asta înseamnă că, pentru un salariu de 5.000 de lei, o pensie calculată astăzi ipotetic la 2.500 de lei ar putea coborî la echivalentul a numai 2.000 de lei. Alternativa ar fi ca statul să acopere diferența, adâncind deficitul unui sistem care se confruntă deja cu probleme financiare majore.
Avertismentul a fost lansat de Dorin Alexandru Badea, membru în board-ul CFA România, în emisiunea iBani, moderată de Ștefana Todică, potrivit Știrilor PRO TV.
Pensia ar putea scădea de la 50% la numai 40% din salariu. Avertismentul lui Dorin Alexandru Badea
Problema este una structurală și nu poate fi rezolvată printr-o simplă promisiune electorală privind majorarea pensiilor.
Economistul explică faptul că populația îmbătrânește, iar numărul persoanelor care se pensionează crește mai rapid decât cel al oamenilor care contribuie la sistem. Astfel, presiunea financiară asupra bugetului public devine tot mai mare.
În următorii aproximativ zece ani, pensionarea generațiilor numeroase născute în anii ’60 ar putea accentua dezechilibrul.
Dorin Alexandru Badea a descris una dintre consecințele posibile:
„Se așteaptă să avem un val mare de pensionări ca urmare a valului demografic din anii 60. În acel moment, presiunea pe sistemul de pensii, pe sistemul public, crește, asta însemnând că scade gradul de înlocuire, cât din salariu urmează să primești ca pensie. Nivelul ăsta, la ora actuală, e undeva la 50% dacă ne raportăm la pensia medie versus salariul mediu. Deci, pur matematic, ori scade gradul de înlocuire de la aproape 50% undeva la nivelul de 40%, ori crește nivelul deficitului sistemului de pensii”, a explicat economistul, la Știrile PRO TV.
Cu alte cuvinte, statul s-ar putea confrunta cu o alegere extrem de dificilă: să permită diminuarea raportului dintre pensia medie și salariul mediu sau să aloce tot mai multe resurse pentru menținerea acestuia.
Nu este vorba despre o decizie deja luată de reducere a pensiilor aflate în plată, ci despre un risc pentru veniturile viitorilor pensionari.
Exemplul care ar trebui să îi îngrijoreze pe români: salarii de 5.000 de lei, pensii de numai 2.000 de lei
Pentru a arăta cât de mare ar putea deveni diferența dintre salariu și pensie, economistul a prezentat un exemplu simplu.
La un salariu de referință de 5.000 de lei, cele două scenarii arată astfel:
| Indicator | Scenariul de 50% | Scenariul de 40% |
|---|---|---|
| Salariu de referință | 5.000 lei | 5.000 lei |
| Pensie ipotetică | 2.500 lei | 2.000 lei |
| Diferență față de primul scenariu | — | -500 lei/lună |
Diferența ajunge la 6.000 de lei într-un singur an. Pentru o persoană care trebuie să plătească medicamente, întreținere, energie și alimente, o asemenea sumă poate reprezenta o lovitură severă asupra nivelului de trai.
Există însă și o a doua posibilitate: statul să păstreze raportul actual dintre pensia medie și salariul mediu, dar cu prețul unor cheltuieli bugetare suplimentare.
“La 5.000 lei ar urma să aibă, dacă mergem pe gradul de înlocuire mediu, aproape 2.500 lei pensie. Și în viitor putem fie să vedem o pensie mai mică din perspectiva gradului de înlocuire. Altfel spus, pensia să fie undeva în jur de 2.000 lei, fie să vedem același grad de înlocuire, ceea ce nu e exclus, dat fiind că, din punct de vedere social, ai această presiunea, să asigure oamenilor o anumită, un anumit grad de bunăstare. Dar asta înseamnă un deficit de 500 lei per pensie pe lună, care se adaugă la deficitul deja existent al bugetului de pensii.”, a avertizat Dorin Alexandru Badea.
În exemplul său, păstrarea pensiei la 2.500 de lei ar însemna un necesar suplimentar de finanțare de 500 de lei lunar pentru fiecare pensie din scenariul analizat.
Important: cele două calcule sunt ilustrative. Pensia individuală depinde de contribuțiile plătite, de vechime și de formula legală de calcul. Nu există o regulă potrivit căreia fiecare salariat va încasa automat 40% sau 50% din ultimul salariu.
Bomba demografică: România riscă să aibă mai mulți pensionari decât salariați
Avertismentul economistului este susținut de datele privind evoluția populației și a finanțării sistemului public.
Potrivit Raportului anual al Consiliului Fiscal pentru anul 2025, publicat în septembrie 2026, raportul dintre salariați și pensionari s-a deteriorat dramatic.
- 1990: 2,28 salariați pentru fiecare pensionar.
- 2025: numai 1,11 salariați pentru fiecare pensionar.
- 2050: posibil doar 0,84 salariați pentru fiecare pensionar, conform proiecțiilor europene citate de Consiliul Fiscal.
Cu alte cuvinte, dacă proiecțiile se confirmă, România ar putea ajunge într-o situație în care numărul pensionarilor îl depășește pe cel al salariaților.
Sistemul public funcționează în principal pe principiul solidarității între generații: contribuțiile încasate de la cei care muncesc sunt utilizate pentru plata pensiilor actuale.
Când raportul dintre contribuabili și beneficiari se deteriorează, presiunea asupra finanțării pensiilor crește.
Și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a avertizat asupra efectelor combinate ale îmbătrânirii populației, natalității reduse și emigrării persoanelor aflate la vârsta activă.
Gaura din sistemul de pensii a ajuns deja la 52,4 miliarde de lei
Problema nu ține exclusiv de viitor. Dezechilibrul financiar este deja vizibil în cifrele oficiale.
Potrivit Consiliului Fiscal, deficitul sistemului de asigurări sociale analizat împreună cu cheltuielile pentru pensiile militare a ajuns la 52,4 miliarde de lei în 2025, cu 12,7 miliarde de lei peste nivelul anului precedent.
Mai grav, capacitatea de autofinanțare a sistemului a coborât la numai 69,4%.
Practic, veniturile proprii acopereau mai puțin de șapte zecimi din cheltuielile luate în calcul în această analiză.
B1 TV a prezentat anterior dimensiunea problemei într-o analiză privind deficitul bugetelor de pensii, sănătate și șomaj, în care datele Consiliului Fiscal arătau că dezechilibrele sistemelor sociale reprezentau 27,8% din deficitul bugetar general al României în 2025.
Cifrele arată cât de dificil ar putea deveni pentru guvernele viitoare să finanțeze pensii decente fără o creștere a veniturilor bugetare și a numărului de contribuabili.
Pensiile au fost înghețate în 2026. Ce urmează din 2027?
Presiunea bugetară a avut deja consecințe pentru pensionarii români.
În 2026, valoarea punctului de referință utilizat la calculul pensiilor publice a fost menținută la 81 de lei, în contextul măsurilor de reducere a deficitului.
Pentru 2027, autoritățile au discutat scenarii de indexare de 5% și 7,3%, însă decizia finală nu fusese stabilită la începutul lunii noiembrie, după cum a relatat B1 TV într-un material despre majorarea pensiilor.
Chiar și o eventuală indexare nu rezolvă însă automat problema structurală a sistemului.
O majorare a pensiilor poate proteja parțial veniturile pensionarilor împotriva inflației, dar nu elimină dezechilibrul dintre numărul celor care contribuie și numărul beneficiarilor.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a susținut că pensiile și salariile ar putea fi indexate în 2027, cu condiția ca majorările să fie compatibile cu reducerea deficitului bugetar.
Cine va plăti factura? Viitorii pensionari sau bugetul statului?
România se confruntă cu o dilemă care se poate agrava în următoarele decenii.
Dacă veniturile sistemului public nu vor ține pasul cu obligațiile de plată, guvernele vor trebui să găsească resurse suplimentare, să reformeze mecanismele de finanțare sau să accepte un raport mai mic între pensiile viitoare și salarii.
Pentru salariați, riscul este ca pensia publică să ofere un nivel de trai tot mai îndepărtat de cel din perioada activă. Pentru stat, alternativa înseamnă presiune asupra unui buget deja împovărat de deficite și datorii.
Sursa: b1tv.ro
