Ispectoratul Şcolar al Muncipiului Bucureşti anunţă că unităţile de învăţământ cu secţii de votare au programul modificat vineri şi luni.
SCOLI ÎNCHISE in Bucuresti mai devreme vineri şi luni, programul fiind scurtat din cauza scrutinului prezidenţial. 70% dintre unităţile de învăţământ de stat din Capitală, în care vor fi amenajate secţii de votare, vor avea programul scurtat atât vineri, cât şi luni, a declarat pentru AGERPRES purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, Marina Manea. Potrivit acesteia, vor fi reduse orele şi pauzele în cele două zile.
”70% dintre unităţile de învăţământ de stat care sunt secţii de votare îşi scurtează programul atât vineri, cât şi luni pentru amenajare logistică. În Bucureşti funcţionează 418 unităţi de învăţământ de stat, dintre acestea 70% vor avea programul modificat. Se scurtează programul orelor şi al pauzelor”, a explicat Marina Manea.
Marina Manea a precizat, pentru Edupedu.ro, că vor fi scurtate atât orele, cât și pauzele, în 418 școli și grădinițe din București. “Sunt și grădinițe, dar puține comparativ cu școlile“, a adăugat acesta.
“Fiecare unitate de învățământ a stabilit, prin Consiliul de Administrație, oportunitatea scurtării programului. Școlile ne-au anunțat pe noi, iar noi am estimat procentul acesta“, a adăugat purtătorul de cuvânt al ISMB.
Întrebată cum vor afla părinții dacă școala copilului se numără printre cele cu program scurt mâine și luni, Marina Manea a declarat pentru Edupedu.ro că “fiecare unitate de învățământ are obligativitatea astăzi să anunțe, prin profesorii diriginți, copiii și părinții acestora cu privire la decizia școlii“.
Duminică, românii sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi alege preşedintele. Alegerile pentru Preşedintele României au loc în data de 10 noiembrie 2019. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea de voturi valabil exprimate ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, se organizează un al doilea tur de scrutin, la 24 noiembrie 2019, la care participă numai primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Interne, www.mai.gov.ro. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
Preşedintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii. Mandatul Preşedintelui României este de cinci ani.
Alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie 2019 se desfăşoară, conform site-ului Autorităţii Electorale Permanente, www.roaep.ro, în baza Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; a Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare; a Legii nr. 148/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală; a Constituţiei României, republicată; a Legii 334/2006 privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Candidaturile rămase definitive, aprobate de Biroul Electoral Central, la alegerile pentru preşedintele României sunt: Viorel Cataramă – Dreapta Liberală, Viorica Dăncilă – Partidul Social Democrat, Theodor Paleologu – Partidul Mişcarea Populară, Klaus Iohannis – Partidul Naţional Liberal, Dan Barna – Alianţa USR-PLUS, Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România, Mircea Diaconu – Alianţa UN OM, Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste, Cătălin Ivan – Alternativa pentru Demnitate Naţională, Bogdan Marian-Stanoevici – independent, John-Ion Banu – Partidul Naţiunea Română, Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie, Alexandru Cumpănaşu – independent, Ninel Peia – Partidul Neamul Românesc.
Campania electorală pentru alegerea Preşedintelui României a început la 12 octombrie 2019 şi se termină la 9 noiembrie 2019, ora 7.00. În cazul organizării turului al doilea de scrutin, campania electorală începe la 15 noiembrie 2019 şi se încheie la 23 noiembrie 2019, ora 7.00.
Votarea începe duminică, 10 noiembrie 2019, la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Prin excepţie, votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri, 8 noiembrie 2019, şi sâmbătă, 9 noiembrie 2019, imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe la ora locală 12.00 şi se încheie la ora locală 21.00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locala 7.00 şi se încheie la ora locală 21.00, conform Legii 370/2004, republicată.
Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în clădire îşi pot exercita dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.
Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic şi, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar. Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Pot vota cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor, inclusiv. Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
Alegătorul votează la una dintre următoarele secţii de votare: în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia; în cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea; în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.
Un alegător poate afla secţia de votare la care este arondat şi adresa acesteia dacă accesează Registrul electoral aflat pe site-ul https://www.roaep.ro/. Cetăţenii români au posibilitatea de a vota prin corespondenţă, dacă s-au înregistrat online în acest sens.
Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), conform hotărârii Autorităţii Electorale Permanente. SIMPV semnalează dacă: persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot; alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă; alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare; alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă; alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin; alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor. După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea. Pot solicita urna specială şi persoanele care în ziua votării se află în ţară şi care din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară nu se pot prezenta la secţia de votare. Pot solicita urna specială şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. În această situaţie, procedura de exercitare a dreptului de vot este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central.
Cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul străin – domiciliaţi, rezidenţi sau turişti, au dreptul să voteze. În străinătate, se poate vota: prin corespondenţă – dacă alegătorul s-a înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă; la secţia de votare la care este arondat – dacă alegătorul s-a înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro cu această opţiune; la orice secţie de votare din străinătate, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.
Lista celor 835 de secţii de votare organizate în străinătate este publicată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe la adresa de internet http://www.mae.ro/node/49479.
Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără: Spania (143, faţă de 50 organizate la alegerile europarlamentare), Italia (142, faţă de 76 la parlamentare), Germania (80, faţă de 25), Marea Britanie (72, faţă de 29), Franţa (50, faţă de 17), SUA (38, faţă de 31), Republica Moldova (37, faţă de 36), Olanda (25, faţă de 4), Belgia (23, faţă de 8), Irlanda (16, faţă de 5), Danemarca (12, faţă de 7), Austria (17, faţă de 9), Grecia (11, faţă de 4), Portugalia (9, faţă de 5), Elveţia (8, faţă de 4 organizate la alegerile europarlamentare). În ţările din spaţiul Uniunii Europene vor fi organizate 639 de secţii de votare.
Informaţiile privind prezenţa alegătorilor la vot în ţară la alegerile prezidenţiale vor fi comunicate, în ziua alegerilor, de Biroul Electoral Central la orele 9.30; 13.30; 15.30; 18.30; 21.30; 24.00. Aceste date sunt valabile pentru ora de referinţă 9.00; 13.00; 15.00; 18.00; 21.00 şi 23.00. Informaţiile privind prezenţa alegătorilor la vot în străinătate vor fi comunicate zilnic de Biroul electoral pentru secţia de votare din străinătate (BESVS) la 9.30; 13.30, 15.30, 18.30, 21.30, 24.00 pentru orele de referinţă 9.00; 13.00; 15.00; 18.00; 21.00; 23.00.
Sursa: romaniatv.net
