Deputatul social-democrat de Olt Marius Iancu a semnat 77 de proiecte de lege în Parlament, până acum.
Dintre acestea, opt inițiative legislative care poartă și semnătura parlamentarului de Olt au fost depuse în 2022.
Este vorba de propunerea legislativă pentru modificarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, de proiectul de lege pentru completarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, de cel privind prima ieşire din indiviziune a bunurilor imobile, de propunerea legislativă privind protecţia drepturilor consumatorilor și de proiectul pentru modificarea Anexei nr.1, lit.B, pct.10 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006.
Alte trei inițiative legislative sunt cea pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cea privind completarea art.190 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă și propunere legislativă pentru modificarea şi completarea „Legii nr.194 din 7 noiembrie 2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare” şi „Legii nr.143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri”.
Aceasta din urmă urmărește ca și consumul de etnobotanice să fie incriminat şi pedepsit cu închisoarea, la fel cum se întâmplă în cazul Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
„Deşi comerţul nu mai este nici pe departe legal, etnobotanicele continuă să circule masiv pe piaţa neagră, iar grupările mari împotriva cărora s-a acţionat au fost înlocuite de alţi dealeri, care nu ţin cont de riscurile penale având în vedere sumele mari de bani pe care le câştigă. Modificările legislative realizate până în prezent nu au dus, din păcate, la stoparea comerţului cu aceste droguri, ci doar la o reorientare a dealerilor, de găsirea de noi metode de a continua afacerea.
Ca toate că de 10 ani este în vigoare Legea 194/2011, privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, consider că dacă nu se intervine din punct de vedere legislativ cu acţiuni de conştientizare, prevenţie, sancţionare şi pedepsire cu închisoarea inclusiv a consumului propriu sau pentru alte persoane a produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive, atunci va prolifera în continuare traficul şi consumul substanţelor denumite generic etnobotanice.
Aşadar, în realizarea documentării pentru elaborarea iniţiativei legislative am solicitat de la Ministerul Justiţiei, de la Direcţia de Investigare a Infi-acţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, de la Agenţia Naţională Antidrog şi de la Ministerul Afacerilor Interne pimerea la dispoziţie a datelor statistice privind următoarele aspecte: situaţia defalcată pe fiecare an şi judeţ, pentru câte persoane a început urmărirea penală şi dintre acestea câte persoane au fost condamnate pentru operaţiimi cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, conform art. 16 din Legea 194/2011; câte din persoanele de acestea au fost minori; câte persoane au fost depistate în calitate de consumatori cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, conform Legii 194/2011; care este incidenţa traficului şi care este incidenţa consumului cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, conform Legii 194/2011.
În urma acestor solicitări am primit mai multe statistici care ar trebui să ne îngrijoreze pe toţi şi care ne obligă să acţionăm cât mai repede pentru a reduce la minim, dacă nu putem să oprim cu totul consumul şi traficul de droguri şi etnobotanice, în special în rândul tinerilor.
Astfel, 14% dintre elevi şi studenţi au declarat în 2019 că au consumat droguri cel puţin o dată în viaţă, 10% dintre elevi şi studenţi au spus că au consumat droguri cel puţin o dată în ultimul an, iar 7% dintre elevi şi studenţi au susţinut că au consumat droguri cel puţin o dată în ultima lună”, se arată în expunerea de motive al proiectului de lege.
