Până nu demult un subiect de nișă, cunoscut în principiu mai ales celor din domeniul asigurărilor și interesant, poate, numai din punct de vedere statistic – faptul că, în prezent, doar 1 din 5 locuințe din România este protejată printr-o asigurare de locuință a ajuns subiect de știri mainstream. Cauza proxima: consecințele seismelor din Turcia, Siria dar și din… Gorj, care au sensibilizat opinia publică și care ne-au îngrijorat pe majoritatea dintre noi, se arată într-o analiză publicată pe platforma studiifinanciare.ro.
Astfel, în medie, în ultimele 3 săptămâni a fost înregistrată o creștere de 170% a numărului de oferte emise pentru asigurările de locuințe față de aceeași perioada a anului trecut. Desigur, rămâne de văzut și câte din aceste oferte se vor concretiza în perioada următoare în polițe de asigurare. Chiar dacă asigurările nu pot preveni producerea unui dezastru, rolul lor este crucial în a ajuta oamenii și comunitățile să revină la viețile lor obișnuite cât mai ușor și mai curând posibil. Însă principala condiție pentru ca sistemul de asigurări să funcționeze în cazul locuințelor este că acestea să fie… asigurate. Și da, este chiar și obligatoriu.
Cum funcționează asigurările de locuințe?
Important de reținut: în țară noastră, asigurările facultative de locuințe se pot încheia doar pentru acelea care sunt deja protejate de o poliță obligatorie PAD. Această poliță acoperă 3 riscuri catastrofale (cutremure, inundații și alunecări de teren) până la limita de 20.000 EUR, respectiv 10.000 EUR, în funcție de tipul construcției, indiferent dacă valoarea acesteia este mai mare.
În schimb, e bine să ne protejăm locuința la valoarea ei reală și pentru mai multe riscuri (incendiu, explozie, furtună, vijelie, căderi de corpuri, furt, vandalism etc.), pe lângă cele catastrofale, printr-o asigurare facultativă. Acestor polițe li se pot atașa și clauze speciale, prin care orice proprietar de locuința poate primi sprijin financiar și în cazul unor situații precum: avariile accidentale ale instalațiilor de apă, defecțiunile centralei termice, aparatelor de climatizare, intervențiilor de urgență la locuința, daunele bunurilor electronice / electrocasnice, daunele produse vecinilor etc.
Sigur – apare des întrebarea „De ce să mă asigur pentru cutremur, când zona în care locuiesc nu este una seismică?” În primul rând: „Unde e lege nu-i tocmeală”. Istoria recentă a sistemului de asigurare obligatorie din România este una complexă, cu mai multe modificări legislative etc. Însă, chiar și așa, nu trebuie să uităm că asigurările sunt construite pe principiul solidarității – contribuim cât mai mulți pentru a susține daunele care se produc în acele situații nefericite. În al doilea rând: fără polița PAD, nu putem să ne asigurăm nici pentru alte riscuri, incendii, spre exemplu, reiese din cel mai recent raport UNSAR – KPMG Advisory privind indicatorii pieței de asigurări.
Cum stăm?
Cu riscul de a repetă: din cele 9,6 mil. de locuințe existente la finalul anului trecut, doar 20% (1,9 mil.) sunt protejate prin polița obligatorie PAD, care acoperă doar cele 3 riscuri catastrofale (cutremur, inundații și alunecări de teren). Dintre acestea, numai 17% și pentru alte tipuri de riscuri sau diverse incidente. Simplificând, doar proprietarii a 2 din 10 locuințe vor putea primi sprijinul financiar din partea asigurătorilor în cazul producerii unor dezastre. Spre comparație, în țări care nu sunt la fel de expuse la riscurile catastrofale, precum Polonia, 6 din 10 locuințe sunt deja asigurate. Media europeană este puțîn mai mare (63%). În Turcia, 5 din 10 locuințe au, în medie, o asigurare obligatorie. Concluzia: avem 7,7-7,8 milioane de locuințe neasigurate.
Revenind la România, dacă pentru asigurările obligatorii există date publicate în mod regulat de către PAID, compania care gestionează asigurările obligatorii de locuințe, prezentăm mai jos, în premieră, cum stăteau lucrurile la nivel național la jumătatea anului trecut pe partea de asigurări facultative (care, oricum, nu se pot încheia decât dacă există deja o polița PAD pentru acea locuința).
Din cele 8 regiuni ale României, așa cum era de așteptat, București & Ilfov stau cel mai bine la asigurări facultative. Undeva la 27% dintre acestea erau asigurate la mijlocul anului trecut, la distanță de circa 8 puncte procentuale față de Regiunea Centru. Urmează Regiunea Vest, cu un grad de cuprindere în asigurările facultative de circa 18,7%, Regiunea Nord-Vest cu aproape 16%, Sud-Est cu 13%. Pe ultimele locuri, Regiunile Nord-Est, Sud și Sud-Vest, cu procente între 11,7% și 9,5%. Suprinzător sau nu, județul ce a dat epicentrul evenimentelor seismice recente, Gorj, se află chiar în această cea mai puțîn asigurată regiune.
Desigur, nu putem să nu ne întrebăm care sunt și cauzele acestei stări de fapt. Aici vorbim despre un cumul de factori: de la insuficientă educație financiară, la lipsa de informații legate de nivelul real al costurilor unei asigurări, până la încredere. Cu toate acestea, dacă ne raportăm la primul motiv invocat, cumva ar trebui să înțelegem că nivelul pagubelor pe care am fi nevoiți să le suportăm din bugetul personal în cazul unei catastrofe naturale, a unui incendiu, o avarie la instalație de apă-canal, climatizare, furt, chiar și dacă inundam un vecin… acest nivel al daunelor poate fi cu mult mai mare decât costul unei polițe de asigurare pentru locuința. Doar că exemplu, în 2021, 40 din primele cele mai mari 50 de despăgubiri achitate la nivelul Membrilor UNSAR în baza asigurărilor de locuințe, respectiv 80% dintre acestea, au fost cauzate de incendii. Valoarea totală a despăgubirilor achitate în aceste cazuri se ridică la 9,5 milioane RON, în creștere cu 3,7% față de 2020. Astfel, valoarea medie a unei daune produse de acest risc a fost de aproximativ 237.000 lei (48.300 EUR).
De altfel, cele mai multe daune provocate locuințelor asigurate din România în 2021 (54%) au fost cauzate de avarierea accidentală a conductelor de apă, a instalațiilor sanitare de apă și canalizare ale imobilelor, precum și de inundațiile provocate de vecini, mai arată sursa citată.
