Doi din trei români spun că Nicolae Ceaușescu a fost un președinte bun. Este un semnal de alarmă, atrage atenția deputatul PNL Gigel Știrbu.
Un sondaj recent INSCOP arată că două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un „lider bun”.
Nu putem ignora aceste date. Nu putem lăsa memoria colectivă să fie înlocuită cu mituri, arată, într-o postare pe pagina sa de socializare, președintele PNL Olt, deputatul Gigel Știrbu.
„Pentru cei care nu își mai amintesc sau nu au trăit acele vremuri, comunismul nu a fost „ordine”, ci umilință zilnică. Cozi interminabile pentru pâine, ulei și lapte. Oameni care își duceau butelia în spate, în ger, stând la rând ore întregi. Apa caldă era un lux, curentul se tăia periodic, iar căldura în apartamente lipsea chiar și iarna.
Fără libertate, fără cultură, fără drept la opinie. În acea perioadă, a vorbi liber însemna risc. Erai ascultat. Învățătorii, profesorii, preoții sau scriitorii nu aveau voie să gândească altfel decât «partidul”. Cărțile erau cenzurate. Teatrele și filmele erau controlate. Libertatea de exprimare era o crimă. Gândirea liberă reprezenta un pericol.
Oameni arestați, torturați sau uciși pentru opiniile lor. Regimul comunist nu s-a limitat la controlul economic și politic, a început printr-un atac direct asupra elitelor României. Cei mai valoroși intelectuali, economiști, profesori, ingineri, ofițeri, medici, preoți, oameni de cultură și lideri politici au fost arestați, torturați, trimiși în muncă silnică sau pur și simplu executați.
Nu uităm perioada în care zeci de mii de români au fost forțați să muncească la Canalul Dunăre – Marea Neagră sau au fost Închiși în lagăre precum Sighet, Aiud sau Pitești nu pentru crime, ci pentru idei. Acești oameni au fost demonizați de propaganda comunistă tocmai pentru că reprezentau coloana vertebrală morală și intelectuală a unei Românii libere. Nume precum Mihail Manoilescu, Elisabeta Rizea sau Iuliu Maniu sunt doar câteva dintre figurile emblematice ale elitei românești care au fost persecutate, torturate sau chiar eliminate de regimul comunist, doar pentru curajul de a gândi și de a vorbi liber.
Alături de aceștia, trebuie amintiți și cei mai importanți lideri liberali care au suferit represalii crunte: Dinu Brătianu, Gheorghe I. Brătianu, Gheorghe Tătărăscu sau Ticu Dumitrescu.
Toți acești oameni reprezintă coloana vertebrală morală a României care au fost închiși, marginalizați sau eliminați pentru că au crezut în democrație, în proprietatea privată, în libertatea de exprimare.
Această elită a fost decapitată sistematic, pentru ca regimul să poată cultiva frica, conformismul și obediența. Este o rană istorică pe care nu o putem ignora și nici nu o putem lăsa să fie banalizată.
Este timpul ca Ministerul Educației să trateze serios educația despre dictatură. Avem datoria morală, civică și națională să nu lăsăm generațiile viitoare să creadă că dictatura a fost „mai bună» sau să se creeze confuziei între ordine și opresiune, între autoritarism și stabilitate. Să nu permitem glorificarea unei dictaturi care a adus suferință, foamete, frică și moarte.
Într-o democrație adevărată, educația nu poate ocoli trecutul, oricât de dureros ar fi. De aceea, în școlile din România trebuie introdusă clar, serios și documentat educația despre comunism, dictatură și suferințele provocate sau o materie, un modul despre crimele și realitățile comunismului: colectivizarea forțată, cenzura, teroarea din închisori, distrugerea elitelor, suprimarea Bisericii, lagărele de muncă.
Nu pentru a insufla ură, ci pentru a cultiva memoria, discernământul și responsabilitatea civică.
Tinerii trebuie să înțeleagă că libertatea nu este garantată, ci reprezintă o luptă câștigată cu sânge, curaj și sacrificii. Iar ca să o păstrăm, trebuie să înțelegem cât de ușor poate fi pierdută. Educația este primul pas!”, a scris, pe Facebook, Gigel Știrbu.
