În plină perioadă de caniculă extremă, un nou raport al mișcării Salvează Solul susține că degradarea terenurilor agricole și a solului contribuie direct la intensificarea valurilor de căldură și că refacerea acestora ar putea deveni una dintre cele mai eficiente măsuri de răcire climatică.
Documentul arată că solul sănătos are un rol esențial în reglarea temperaturii planetei, prin capacitatea sa de a reține apa și de a susține evapotranspirația – procesul natural prin care suprafața terestră se răcește. Atunci când solul se degradează și se usucă, acest mecanism slăbește, iar energia solară se transformă mai rapid în căldură la nivelul suprafeței.
Raportul leagă sănătatea solului de intensitatea caniculei
Autorii raportului susțin că solurile uscate și degradate pot amplifica și prelungi episoadele de căldură extremă, inclusiv prin favorizarea formării și menținerii cupolelor de căldură. Potrivit documentului, pierderea vegetației și degradarea terenurilor pot crește temperaturile locale cu până la 4 grade Celsius, independent de efectul gazelor cu efect de seră.
Raportul mai arată că, de-a lungul timpului, apa a controlat cea mai mare parte a dinamicii termice a planetei, iar solul sănătos funcționează ca un veritabil rezervor natural care susține acest echilibru. În lipsa lui, efectele caniculei devin mai intense și mai persistente.
Refacerea solului, prezentată ca soluție climatică majoră
Potrivit concluziilor, fiecare creștere cu 1% a materiei organice din sol ar permite unui hectar de teren să rețină suplimentar aproximativ 250.000 de litri de apă. Autorii susțin că refacerea solurilor și a vegetației ar putea restabili un nivel important de răcire naturală, suficient pentru a contrabalansa o parte semnificativă din dezechilibrul termic care alimentează încălzirea globală.
Mesajul central al raportului este că refacerea solului nu ar trebui tratată ca o temă agricolă secundară, ci ca o infrastructură strategică de adaptare climatică.
România și contextul european
Raportul atrage atenția că România nu are în prezent o lege națională dedicată refacerii solului, fiind vizată doar de cadrul european privind monitorizarea solului. În același timp, în Europa Centrală și de Est, aproximativ un sfert dintre soluri sunt considerate deja expuse unui risc ridicat sau foarte ridicat de deșertificare, potrivit datelor invocate în document.
În acest context, autorii cer ca politicile privind solul și agricultura să rămână o prioritate la nivel european și internațional, mai ales în condițiile în care programele dedicate acestor domenii riscă să piardă din sprijin politic.
Miza politică a raportului
Publicarea documentului vine într-un moment sensibil pentru negocierile climatice internaționale. Mișcarea Salvează Solul avertizează că singurul cadru oficial ONU dedicat în mod direct agriculturii și solului se apropie de final, iar lipsa unui succesor ar putea slăbi și mai mult atenția acordată refacerii terenurilor.
Autorii susțin că tema solului ar trebui tratată nu doar ca o chestiune de mediu sau agricultură, ci și ca una de siguranță climatică, în condițiile în care efectele degradării se resimt deja în episoadele de căldură extremă.
