Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice schimbă din temelii modul în care sunt calculate veniturile angajaților statului. Pentru o parte dintre bugetari, salariul rezultat din noua grilă va fi mai mic decât venitul aflat în plată. Guvernul introduce însă un mecanism prin care diferența ar urma să fie compensată, astfel încât diminuarea rezultată pe hârtie să nu se transforme imediat într-o tăiere a banilor încasați lunar.
Cea mai recentă variantă a proiectului introduce o grilă comună pentru cea mai mare parte a sectorului public, construită pe coeficienți cuprinși între 1 și 8. Valoarea de referință prevăzută pentru decembrie 2026 și pentru anul 2027 este de 4.100 de lei, astfel că salariile de bază rezultate din grilă pornesc, în principiu, de la 4.100 de lei și pot ajunge la 32.800 de lei, existând însă și excepții.
Noua formulă scoate însă la iveală o problemă: în cazul unor angajați, venitul calculat potrivit noii legi poate fi mai mic decât cel de care beneficiază în prezent.
Salariile mai mici din noua grilă vor fi compensate
Pentru a evita o reducere imediată a veniturilor, proiectul introduce așa-numita „diferență salarială tranzitorie”.
Concret, dacă salariul calculat conform noii legi este mai mic decât venitul salarial de referință aflat în plată înaintea aplicării acesteia, angajatul va primi separat diferența necesară pentru menținerea venitului. În varianta actualizată din iulie, reperul pentru această protecție a fost stabilit la venitul salarial din noiembrie 2026.
Asta înseamnă că un bugetar pentru care noua grilă ar stabili, spre exemplu, un venit cu 500 de lei mai mic nu ar trebui să piardă imediat cei 500 de lei. Diferența ar urma să fie acordată ca drept salarial individual.
Mai mult, această diferență tranzitorie este inclusă în salariul lunar și în baza de calcul pentru celelalte drepturi stabilite în raport cu acesta.
Cu alte cuvinte, noua grilă poate stabili un salariu inferior celui actual, fără ca angajatul să încaseze automat mai puțini bani din prima lună de aplicare.
Unde apare însă problema
Mecanismul are caracter tranzitoriu, iar scopul său este ca diferențele dintre salariile vechi și cele stabilite prin noua grilă să fie absorbite în timp.
Pe măsură ce salariul calculat conform noii legi crește, diferența tranzitorie se diminuează până când dispare. Practic, pentru angajații aflați deja peste nivelul noii grile, viitoarele creșteri pot fi „consumate” pentru recuperarea diferenței dintre salariul nou și cel pe care îl aveau înainte.
Există și situații care pot deveni problematice atunci când angajatul își schimbă funcția sau condițiile în care își desfășoară activitatea, întrucât protecția oferită de diferența tranzitorie este legată de condițiile prevăzute expres de lege. Specialiștii au avertizat inclusiv asupra unor situații în care schimbarea raportului de muncă sau promovarea ar putea avea efecte neașteptate asupra veniturilor.
Guvernul susține că „niciun salariu nu scade”
Executivul privește însă lucrurile din perspectiva venitului efectiv încasat. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat recent că, după ultimele modificări aduse proiectului, „niciun salariu nu scade” și că aproximativ două treimi dintre angajații din administrație ar urma să beneficieze de majorări.
Afirmația nu contrazice neapărat existența unor valori mai mici în noua grilă. Diferența este între salariul rezultat din grilă și venitul efectiv încasat, acesta din urmă urmând să fie protejat, în anumite situații, prin mecanismul diferenței salariale tranzitorii.
De altfel, încă din variantele anterioare ale proiectului, Guvernul a prevăzut expres compensarea angajaților pentru care aplicarea noii grile conduce la un salariu inferior celui avut anterior.
Sporurile, o altă miză importantă
Noua lege nu se rezumă însă la salariile de bază. Reforma urmărește și reașezarea sporurilor și a celorlalte componente ale veniturilor din sectorul public.
În variantele discutate până acum a fost prevăzută limitarea sporurilor, iar unele drepturi existente în actualul sistem sunt modificate sau eliminate. Tocmai din acest motiv, efectul real al legii asupra unui angajat nu poate fi stabilit doar comparând salariile de bază din cele două grile.
Negocierile nu sunt, de altfel, încheiate. Educația și Sănătatea se numără printre domeniile în care continuă discuțiile, iar forma proiectului a suferit deja modificări importante față de varianta publicată în 17 iulie.
Noua lege a salarizării este unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR și trebuie finalizată într-un context bugetar extrem de complicat. Ministerul Finanțelor a avertizat chiar joi că, după depășirea de către datoria publică a pragului de 60% din PIB, legislația fiscal-bugetară nu mai permite creșterea anvelopei totale a cheltuielilor de personal.
Prin urmare, marea provocare a Guvernului este să reașeze salariile și să majoreze veniturile celor aflați în partea de jos a grilei fără să crească necontrolat factura salarială totală a statului. Iar pentru bugetarii ale căror venituri actuale sunt mai mari decât cele rezultate din viitoarea grilă, „diferența salarială tranzitorie” devine elementul esențial care îi protejează, cel puțin în perioada de tranziție, de o reducere efectivă a banilor încasați lunar.
