Primăriile din județul Olt și Consiliul Județean au încasat, până la 3 noiembrie 2026, peste 593 de milioane de lei din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Banii au fost însă distribuiți foarte inegal. În timp ce municipiul Caracal a atras peste 101 milioane de lei, Slatina a primit doar 21,21 milioane de lei, iar mai multe comune nu figurează cu nicio plată. Datele au fost publicate de platforma Bani Curați, care a analizat sumele virate efectiv beneficiarilor din întreaga țară.
Potrivit analizei publicate de banicurati.ro, județul Olt a beneficiat de plăți PNRR în valoare totală de 593,4 milioane de lei, echivalentul a 1.548 de lei pe locuitor. Cu acest rezultat, Oltul ocupă locul 20 din 42 la nivel național, peste media de 1.437 de lei pe locuitor.
Datele reflectă sumele plătite efectiv primăriilor și Consiliului Județean, nu valoarea totală a contractelor de finanțare semnate. Calculul pe locuitor a fost realizat folosind populația înregistrată la recensământul din 2021.
Caracal, lider detașat. Slatina, penultima dintre orașele și municipiile județului
Diferențele dintre administrațiile urbane sunt considerabile. Municipiul Caracal conduce clasamentul după valoarea totală a banilor primiți, cu 101,47 milioane de lei, prin 12 contracte PNRR. Raportată la populație, suma reprezintă 3.703 lei pe locuitor..
Pe locul al doilea după valoarea totală a plăților se află Drăgănești-Olt, cu 32,40 milioane de lei, urmat de Scornicești, cu 30,63 milioane de lei, și Balș, cu 24,17 milioane de lei.
Potcoava a primit 21,06 milioane de lei, dar conduce clasamentul urban după suma raportată la populație, cu 4.028 de lei pe locuitor.
În schimb, municipiul Slatina, cel mai mare oraș al județului, figurează cu numai 21,21 milioane de lei încasați din PNRR, prin opt contracte de finanțare. Raportată la cei 63.487 de locuitori, suma înseamnă doar 334 de lei pe locuitor.
Astfel, Slatina ocupă penultimul loc între cele opt orașe și municipii ale județului după acest indicator, fiind urmată doar de Piatra-Olt, cu 272 de lei pe locuitor.
Diferența față de Caracal este semnificativă: administrația din Caracal a primit de aproape cinci ori mai mulți bani în valoare absolută și de peste 11 ori mai mult pe locuitor decât Slatina.
Corabia a încasat 12,96 milioane de lei, echivalentul a 958 de lei pe locuitor.
O comună din Olt a primit peste 19.000 de lei pe locuitor
La nivelul comunelor, clasamentul este condus detașat de Gura Padinii, care a încasat 29,43 milioane de lei din PNRR, prin patru contracte. La o populație de 1.539 de locuitori, suma reprezintă 19.125 de lei pe locuitor, de peste 12 ori media județeană.
Pe locurile următoare se află Redea, cu 18,96 milioane de lei și 7.529 de lei pe locuitor, și Brebeni, cu 16,06 milioane de lei și 6.486 de lei pe locuitor.
Alte comune care au atras sume importante raportate la populație sunt Nicolae Titulescu, cu 4.053 de lei pe locuitor, Ghimpețeni, cu 3.585 de lei, Vulturești, cu 3.483 de lei, Coteana, cu 2.925 de lei, și Colonești, cu 2.863 de lei.
Diferențele sunt cu atât mai vizibile cu cât unele comune mici au primit, raportat la numărul locuitorilor, sume de zeci de ori mai mari decât municipiul reședință de județ.
Primării fără niciun leu încasat din PNRR
La polul opus se află administrațiile locale care nu figurează cu plăți PNRR în datele analizate.
Printre acestea se numără Grădinari, Iancu Jianu, Oporelu, Poboru, Priseaca, Stoenești, Vișina, Vișina Nouă, Vlădila și Topana.
În cazul localităților Iancu Jianu și Vișina, autorii studiului precizează că există plăți identificate în evidențele Ministerului Dezvoltării, dar nu și în datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Diferențele pot apărea în cazul proiectelor realizate în parteneriat, când banii sunt virați administrației care coordonează investiția.
De asemenea, existența unui contract de finanțare nu înseamnă automat că primăria a și încasat bani. De exemplu, Vișina Nouă figurează cu un contract PNRR, dar fără plăți înregistrate în datele prezentate.
Consiliul Județean Olt a primit 88,4 milioane de lei
Consiliul Județean Olt figurează cu plăți în valoare de 88,4 milioane de lei, aferente unui număr de opt contracte de finanțare. Această sumă este inclusă în totalul de 593,4 milioane de lei raportat pentru județ.
Printre cele mai importante proiecte se numără reabilitarea termică a Pavilionului Materno-Infantil al Spitalului Județean de Urgență Slatina, cu o valoare PNRR de 32,38 milioane de lei, achiziția microbuzelor electrice pentru elevi, cu 29,69 milioane de lei, și modernizarea ambulatoriului Spitalului Județean, cu 13,19 milioane de lei.
La nivelul primăriilor, cel mai mare proiect din lista prezentată de Bani Curați este cel privind creșterea eficienței energetice a locuințelor colective din Caracal, cu o valoare PNRR de 47,44 milioane de lei.
Urmează extinderea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din Redea, cu 34,73 milioane de lei, și proiectul de procesare a apelor uzate menajere din Gura Padinii, cu 28,04 milioane de lei.
În Slatina, printre proiectele importante se numără construirea creșei de pe bulevardul Sfântul Constantin Brâncoveanu, cu o valoare PNRR de 18,21 milioane de lei, și dotarea unităților de învățământ cu mobilier și echipamente digitale, cu 14,63 milioane de lei.
Aceste valori reprezintă finanțările prevăzute în contracte, nu neapărat sumele încasate până la 3 noiembrie.
Finalul PNRR pune presiune pe administrațiile locale
Potrivit analizei Bani Curați, proiectele finanțate prin PNRR intră într-o etapă decisivă. Activitățile finanțate prin program trebuiau finalizate până la 31 august 2026, iar proiectele rămase neterminate trebuie duse la capăt până la 31 decembrie 2026 din surse proprii, în condițiile prevăzute de Legea nr. 183/2026.
În caz contrar, autoritățile riscă recuperarea sumelor primite. Ministerele trebuie să aprobe până la 15 noiembrie listele proiectelor finalizate și nefinalizate.
Analiza arată astfel nu doar diferențele dintre administrațiile din Olt în privința fondurilor europene încasate, ci și presiunea financiară pe care finalizarea investițiilor o poate pune asupra bugetelor locale.
