Reforma administrativă pregătită de PSD ar putea duce la comasarea unor localități și la dispariția unor primării, începând cu anul 2028. Președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu, susține că, deși sunt analizate mai multe variante, pragul minim pentru existența unei localități ar putea fi stabilit la 1.500 de locuitori. Acesta avertizează însă că o comasare excesivă ar putea îngreuna accesul cetățenilor la serviciile publice, în special în mediul rural..
Marius Oprescu a explicat, în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, că în prezent sunt analizate două variante distincte de reorganizare administrativă: comasarea localităților prin efectul legii și comasarea voluntară.
Prima variantă, asumată de PSD la nivelul Biroului Permanent Național, ar urma să fie aplicată începând cu anul 2028, odată cu noua legislatură a administrațiilor locale.
Cea de-a doua variantă, promovată de ministrul Dezvoltării, presupune unirea voluntară a localităților, în urma organizării unor referendumuri în comunitățile vizate.
„Sunt două proiecte total diferite”, a subliniat Marius Oprescu.
Pragul de 1.500 de locuitori, varianta considerată cea mai probabilă
Potrivit președintelui CJ Olt, în interiorul PSD au fost discutate mai multe scenarii privind numărul minim de locuitori pe care ar trebui să îl aibă o unitate administrativ-teritorială.
Printre variantele analizate se numără praguri de 1.500, 3.000 și chiar 5.000 de locuitori.
„Din punctul meu de vedere, cred că acest proiect se va opri la 1.500. Nu sunt membru al Comisiei, dar sunt membru al Biroului Permanent Național și anumite lucruri le știu și eu de acolo”, a declarat Marius Oprescu.
Acesta a precizat că, deocamdată, nu există un proiect de lege redactat, ci doar șase criterii făcute publice de Dragoș Benea, responsabilul desemnat de PSD pentru elaborarea reformei.
În aceste condiții, nu se poate estima câte dintre cele 112 primării din județul Olt ar urma să dispară.
„Până nu vedem exact care este pragul care se va pune și care sunt criteriile acolo, nu putem vorbi de câte primării vor dispărea sau nu. Pentru că e o pură speculație”, a explicat președintele CJ Olt.
La nivelul județului a fost constituit, prin ordin al prefectului, un grup de lucru din care face parte și Marius Oprescu.
Economii la buget, dar și riscul îndepărtării primăriilor de cetățeni
Președintele CJ Olt consideră că reorganizarea administrativă este justificată în cazul localităților foarte mici, unde cheltuielile pentru funcționarea aparatului administrativ pot fi disproporționate în raport cu populația.
Acesta a dat exemplul unor localități din țară care au doar câteva sute sau chiar câteva zeci de locuitori, dar care trebuie să susțină în continuare structuri administrative proprii.
„Să mai existe primar, viceprimar, un întreg consiliu local format din nouă inși pentru o localitate de 200 de locuitori?”, a întrebat retoric Marius Oprescu.
Pe de altă parte, șeful CJ Olt avertizează că stabilirea unui prag prea ridicat ar putea crea probleme serioase locuitorilor din mediul rural.
În urma comasării, unele sate ar putea ajunge la distanțe de aproximativ 20 de kilometri de sediul noii primării, ceea ce ar îngreuna accesul la serviciile administrative, mai ales pentru populația vârstnică.
„Nu știu dacă avem capacitatea necesară de a asigura aceleași servicii de calitate cetățenilor din orice colț al localității nou înființate”, a declarat Oprescu.
În opinia sa, principalul avantaj al reformei îl reprezintă reducerea cheltuielilor administrative, prin eliminarea unor funcții și structuri care se suprapun în localitățile ce urmează să fie comasate.
Ce se întâmplă cu școlile din localitățile comasate
Marius Oprescu a abordat și problema unităților de învățământ, explicând că unirea administrativă a mai multor localități nu înseamnă automat desființarea școlilor existente.
Potrivit acestuia, reducerea numărului de unități școlare s-a produs deja în multe comunități, pe fondul scăderii populației școlare.
Președintele CJ Olt a atras atenția și asupra situațiilor în care, din cauza numărului redus de elevi, cursurile sunt organizate în regim simultan, apreciind că această formă de învățământ ridică probleme privind calitatea educației.
El a precizat însă că, acolo unde există suficienți elevi, școlile ar trebui să funcționeze în continuare, indiferent de reorganizarea administrativă.
„Dacă există elevi pentru trei școli, vor rămâne trei școli. Nu înseamnă că dacă unim trei localități vom avea o singură școală. Totul depinde de câți copii avem înscriși în învățământ”, a explicat Marius Oprescu.
În ceea ce privește o eventuală reorganizare a județelor, președintele CJ Olt a precizat că subiectul nu a fost discutat în Biroul Permanent Național al PSD și că formațiunea nu a adoptat o poziție oficială în această privință.
