AGENDA FERMIERULUI / Stare agro-meteo judeţeană. De ce investiţiile în irigaţiile din Olt nu au finalitate

 

În acest interval va predomina o vreme mai caldă decât în mod obișnuit, în aproape toată țara. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -4…12°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…7°C, în majoritatea regiunilor agricole. 

Temperatura maximă a aerului va oscila între 0…16°C, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Temperatura minimă a aerului se va situa între -8…5°C la nivelul întregii țări, valori mai scăzute fiind posibile în depresiunile din estul Transilvaniei, unde izolat vor fi condiţii de producere a brumei şi a îngheţului superficial la sol. 

Sub aspect pluviometric, se întrevăd precipitații sub formă de ploi locale, acestea fiind însoțite de intensificări temporare ale vântului, în majoritatea regiunilor. 

 

În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor pe profilul de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în majoritatea zonelor de cultură. Deficite moderate de umiditate în sol (secetă pedologică moderată) se vor înregistra local în nordul Moldovei şi sud-vestul Transilvaniei. 

 

În condițiile agrometeorologice prognozate, procesele de creștere și dezvoltare la culturile de toamnă se vor desfășura în general normal, în cea mai mare parte a țării. 

În funcție de data semănatului, orzul și grâul de toamnă își vor definitiva răsărirea (80-100%), continuându-se apariția frunzei a treia și înfrățirea (10-100%). Uniformitatea și vigurozitatea plantelor se va prezenta pe ansamblu bună și medie, respectiv medie și slabă în semănăturile efectuate tardiv. 

Fenologic, rapița se va afla la răsărire (80-100%) și înfrunzire (6-15 frunze), în cea mai mare parte a regiunilor agricole.

În toate plantaţiile, pomii fructiferi îşi vor definitiva maturarea lemnului, îngălbenirea şi căderea fiziologică a frunzelor, speciile fiind bine adaptate la condiţiile de iernare. La viţa de vie se va continua starea de repaus vegetativ, în majoritatea podgoriilor. 

În general, lucrările agricole de sezon (arături, fertilizări, etc.) se vor desfăşura normal, exceptând zilele cu precipitații.

 

 Finalizarea arăturilor adânci de toamnă; 

 Continuarea verificării sistematice a viabilităţii plantelor la cerealierele de toamnă; 

 Administrarea îngrăşǎmintelor minerale pe bază de fosfor şi potasiu la culturile de toamnǎ semănate în epoca optimă; 

 Lucrǎri de întreţinere în plantaţiile pomicole şi viticole. (Sursa: http://www.inmh.ro)

 

 

 

 

Pe 16 octombrie a fost programată recepţia unui proiect de reabilitare şi retehnologizare a infrastructurii de irigaţii din cadrul OUAI Piatra Olt. Dar recepţia lucrării a fost amânată, pentru că nu s-au putut face probele: lipsea apa pe canalul principal. 

În judeţul Olt, organizaţiile de udători au proiecte europene în valoare de şase milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare, dar unii fermieri nu le pot finaliza pentru că staţiile lor nu sunt racordate la infrastructura principală. Ei riscă să dea banii înapoi la UE, spune Dan Bărăgan, directorul executiv al Direcţiei Agricole a Judeţului (DAJ) Olt.

„În judeţul Olt sunt şase proiecte europene, trei făcute în zona Pleşoiu – Strejeşti – Grădinari, la OUAI Dobrina, trei proiecte la organizaţiile de udători de la Piatra Olt şi Brâncoveni. Aici trebuia să facem recepţia staţiei. În septembrie, o recepţie s-a ratat din lipsă de apă pe canalul principal. ANIF, care are bani de la bugetul de stat pentru aducţiunea de la Arceşti la Piatra Olt, n-a lucrat. În schimb, râcâie un canal la Stoeneşti, unde este o singură organizaţie de udători care nici nu a accesat fonduri europene. Pentru finalizarea proiectelor europene din zona Pleşoiu – Strejeşti şi Piatra Olt – Brâncoveni este o lucrare de 30 de kilometri de canal care se poate finaliza rapid. Dacă nu au apă într-un an de la finalizarea investiţiei, oamenii trebuie să dea banii înapoi. La Pleşoiu – Strejeşti – Grădinari investiţiile sunt pentru un canal cu o lungime de doi kilometri, iar la Piatra Olt trebuie schimbată o conductă. Dacă federaţiile de udători făceau investiţiile la infrastructura principală, se finaliza această lucrare într-o lună”, a declarat Dan Bărăgan.

Pentru rezolvarea situaţiei, s-a solicitat Ministerului Agriculturii găsirea unei soluţii. „Sperăm ca ministerul să se pună de acord cu ANIF şi apoi cu filiala judeţeană, astfel încât să finalizăm aceste proiecte şi, în primăvara lui 2016, să putem iriga 20.000 de hectare pe cele două federaţii de udători, la Dobrina şi Piatra Olt – Brâncoveni”, a mai spus Dan Bărăgan.

În opinia directorului DAJ Olt, este mai bina ca infrastructura principală să fie lăsată organizaţiilor de udători.

„Dacă este funcţională, organizaţia de la Pleşoiu – Strejeşti – Grădinari, să o dea î administrare acesteia. Cu fonsuri europene, organizaţia de udători îşi reabilitează staţia, o face funcţională şi dă drumul la apă, iar statul nu mai are treabă. Am fost să văd în ce stadiu se află lucrările pentru aducţiunea de la Arceşti, unde ANIF are un buget de 1,6 milioane de lei. În loc să schimbe conducta, lucrătorii ANIF schimbau gardul, pe care oricum trebuie să îl dărâme pentru a schimba conducta”, a mai dezvăluit Dan Bărăgan. (Sursa: Profitul Agricol)