Fost senator, vicepreședinte și, ulterior, președinte al Consiliului Județean Olt, fost subprefect al județului, Jenel Copilău, unul dintre cei mai vechi politicieni care încă mai activează în zona politică, deținând în prezent un nou mandat de consilier județean din partea UNPR, a vorbit, în cadrul unui dialog propus de OLT-ALERT, despre situația actuală incertă a partidului din care face parte, în contextul în care fuziunea UNPR – PMP a fost atacată în instanță. Deși Băsescu nu ar fi o problemă, Jenel Copilău spune că UNPR ar trebui să rămână un partid de-sine-stătător.
Sunteți unul dintre cei care și-au dorit și își doresc în continuare ca UNPR să rămână un partid de-sine-stătător. De ce vă doriți acest lucru în contextul în care Opoziția e ca și inexistentă în România și numai unitatea ar face-o mai puternică pentru a putea lupta contra coaliției aflate la putere?
În primul rând, dumneavoastră știți că, în 2010, UNPR, la nivelul județului Olt, a fost configurat de către subsemnatul. Deci, eu am făcut organizația județeană a Uniunii Naționale pentru Progresul României și zic că acest partid era un partid al tuturor cetățenilor României, adică prin programul său și prin doctrină îmbrăca toate aspectele politicii la nivel național: era vorba și de naționalism, și de problemele economice și sociale cu care se confrunta țara. Faptul că UNPR a dat mâna cu PMP în vederea fuziunii, fuziune care nici la ora asta nu e definitivată, a fost, într-adevăr, o intenție, dar au existat foarte multe voci care au fost împotrivă, iar această măsură a fost luată fără a fi consultată marea masă a membrilor de partid.
În ce stadiu se află procesul în care fuziunea PMP-UNPR a fost contestată?
La ora actuală, suntem la Înalta Curte de Casație și Justiție și, din ce se aude, este posibil ca instanța să se pronunțe chiar luna aceasta.
Ce este rău în această fuziune?
Dacă ați observat, cei care au vrut încă un mandat de senator sau deputat s-au aliniat imediat fuziunii și ați văzut ce s-a întâmplat: câțiva foști lideri ai UNPR au ajuns în parlament. De fapt, aceasta a fost o chestiune benefică pentru PMP, deoarece, la nivel național, UNPR avea organizații puternice, cu sedii, cu oameni de valoare și – vă dați seama – a fost un plus de imagine pentru PMP.
Cum stă UNPR în județ la ora actuală? Ce structuri mai are?
Avem doi consilieri județeni, organizații avem în 74 de localități, organizații ce încă își mențin structurile. Avem 72 de consilieri locali, orășenești și municipali și, oricum, din activitatea pe care o desfășurăm la nivelul comunităților locale, se vede pragmatismul membrilor noștri.
Pe câți membri mizați în județ la ora aceasta?
Avem aproximativ 5000 de membri. Eu țin legătura cu ei în permanență. Mă întâlnesc foarte des cu președinții organizațiilor locale.
Cu domnul Valeriu Steriu, fost lider al UNPR, ulterior președinte executiv al PMP, ce se întâmplă? S-a afișat, la un moment dat, cu Victor Ponta și Daniel Constantin, ctitorii noului partid PRO România.
Nu știu. Deși, dacă suntem cinstiți, a făcut multe ca parlamentar de Olt, a adus multe beneficii județului nostru. A fost omul care a avut ușa deschisă pentru orice primar, indiferent de problematica pentru care era abordat. Să știți că și-acum primarii de la PSD se mai duc la el să-i ajute în diverse situații. Rămâne un om valoros.
Ce nu merge cu partidul lui Băsescu?
Nu pot să spun că nu merge, dar incertitudinea aceasta a fuziunii a fost atacată în instanță. Faptul că s-a făcut cam pe genunchi toată treaba asta a adus nemulțumiri în cadrul celor două formațiuni politice componente ale alianței: și în cadrul PMP, și în cadrul UNPR. S-a vrut o unitate, dar, vedeți, în momentul în care nu ești luat în calcul…
Ați putea colabora cu Băsescu?
Bineînțeles. Eu, cât am fost președinte și vicepreședinte, am fost de multe ori la Cotroceni și am discutat cu președintele Băsescu probleme concrete, la nivel de administrație, dar, vă dați seama, în astfel de situații, cele mai bune legături le ai cu Executivul și vreau să vă spun că am avut ușile deschise peste tot la acest nivel, de la prim-ministru și până la ultimul secretar de stat. Nu Băsescu ar fi problema, ci faptul că România are nevoie acum de un partid ca UNPR.
Ce mai face domnul fost senator Ion Toma? Vă mai întâlniți?
Nu. Domnul fost senator Toma este președintele PMP la nivel de județ, este vicepreședinte la nivel național. De la alegerile generale n-am mai discutat, și asta nu pentru că aș avea ceva cu dânsul. Nu cunosc, prin urmare, poziția dumnealui referitoare la problematica aflată în discuție (contestarea fuziunii în instanța de judecată – n.r.).
Ce om potrivit ați vedea pentru preluarea conducerii a partidului la nivel de județ, dacă instanța ar da dreptate celor care contestă fuziunea celor două partide?
La ora actuală, interimatul este asigurat de fostul deputat Luminița Adam, care a fost numită de domnul Răducanu, de la Timișoara. Noi suntem membri ai UNPR în conformitate cu legea. Până nu se stabilește prin hotărâre judecătorească definitivă dacă se face sau nu fuziunea cu PMP, rămânem așa. Revenind la întrebare, noi suntem în reorganizare și ne pregătim pentru alegerea unui nou președinte.
Ați fost vicepreședinte și, apoi, președinte al Consiliului Județean Olt, aveți și o lungă experiență de consilier județean. Ce părere aveți despre actuala administrație publică a județului, despre majoritatea din CJ căreia dumneavoastră și colegul dumneavoastră, domnul Pavel Belinski, îi faceți opoziție deseori?
Suntem doi consilieri județeni cu experiență și, ca atare, avem un cuvânt de spus în Consiliul Județean, avem intervenții pertinente, deci nu facem opoziție de dragul opoziției, astfel încât intervențiile noastre să fie benefice pentru populație. Iar ele se regăsesc în deciziile finale. De exemplu, a fost aprobat acel raport referitor la scoaterea la licitație a managementului integrat al deșeurilor, în care am cerut ca prețurile care se vor licita să nu fie schimbate timp de cinci ani, mai ales că avem experiența tristă a multor situații când s-a licitat un preț și apoi s-a dublat, afectând traiul populației.
Sunteți un om politic vechi. Ați fost vicepreședinte de consiliu județean, președinte, prefect, senator… Ce ambiții politice ați mai avea?
Am o vorbă: eu am fost ca ei, ei mai au timp să ajungă ceea ce am fost eu. Ambiții? Nu cred că e vorba de așa ceva. Însă faptul că nu există o consecvență în deciziile politice luate la nivel național mă îngrijorează. Proiectele de legi sunt făcute pe o anumită direcție, satisfac orgoliile și interesele anumitor politicieni, dar aduc mari deservicii populației. În acest context vreau să mă implic, în continuare, în politică.
