Pault Stănescu/ RAPORT DE ACTIVITATE – perioada octombrie 2017 – ianuarie 2019

Cuvânt înainte

În luna octombrie 2017, preluam portofoliul de viceprim- ministru, dar și de ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Un minister cu greutate pentru autoritățile locale, dar care reprezintă și o provocare pentru România și pentru români. Adică, pentru cei care mi-au acordat încrederea de a le reprezenta interesele în Parlamentul României.

Despre acest minister al dezvoltării regionale şi administraţiei publice s-au spus multe lucruri, având diverse grade de adevăr. Fiind omul faptelor, și mai puțin al vorbelor, am preferat să mă concentrez pe țintele pe care mi le-am impus, dar și pe obiectivele aflate în Programul de Guvernare.

Înainte de a detalia, într-o formă sintetică, activitatea mea de ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice, doresc să mulțumesc echipei de la MDRAP. O echipă care a înțeles să se alăture efortului pentru dezvoltarea României. O echipă pentru care anul 2018 a avut două mari provocări suplimentare: Anul Centenar și pregătirea președinției României     la Consiliul Uniunii Europene.

Toate proiectele demarate și implementate la MDRAP nu sunt ale unui om politic. Sunt ale României și ale românilor. Și, pentru modul în care echipa de la MDRAP – de la nivel executiv și până la nivel de top management – a înțeles să muncească pentru România, merită toate felicitările mele ca ministru, dar și al clasei politice în general!

Rezultatele din perioada mandatului meu sunt succesul echipei MDRAP. Împreună am dovedit că, prin muncă, implicare și determinare, am reușit să ducem lucrurile în direcția corectă!

 

Paul Stănescu

CUPRINS

  1. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP)
    1. Președinția României la Consiliul Uniunii Europene
    2. Programul National de Dezvoltare Locală şi alte programe finanțate de MDRAP
    3. Măsuri pentru evitarea dezangajării fondurilor europene gestionate de MDRAP
    4. Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR)
    5. Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 (POCA)
    6. Programele de Cooperare Teritorială Europeană
    7. Administrație Publică
  2. Structuri aflate în subordinea și/sau coordonarea MDRAP
    1. Compania Națională de Investiții (CNI)
    2. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI)
    3. Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC)
    4. Agenția Națională pentru Locuințe (ANL)
    5. Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP)
    6. Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC)
    7. Institutul Național de Administrație (INA)

 

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene

La nivelul MDRAP, în domeniul afacerilor europene, ministerul a gestionat câteva proiecte, respectiv PRESRO, problematica BREXIT, gestionarea problematicii specifice sistemului EU PILOT, transpunerea directivelor, cauzele aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În domeniul Relații internaționale, activitatea s-a concentrat pe dezvoltarea și intensificarea cooperării bilaterale/multilaterale, gestionarea relației de colaborare cu Republica Moldova, gestionarea sistemului securizat extranet, sprijinirea autorităților locale.

Au fost actualizate denumirile și coordonatele (locație,  dată,  nr.  participanți) reuniunilor propuse a se desfășura pe perioada PRESRO 2019 – reuniuni rezultate în urma consultărilor și completărilor cu noi evenimente indicate de direcțiile de specialitate din cadrul MDRAP, Guvernul României și MAE.

MDRAP și-a propus organizarea unui număr de 25 de reuniuni, dintre care 7 pe plan local,

17 în București și 1 eveniment la Bruxelles (beneficiind de sprijinul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană – RPROUE).

Totodată, MDRAP a elaborat un document sintetic care a structurat tematicile de interes pe 3 axe prioritare, respectiv: cooperare teritorială europeană, coeziune teritorială, dezvoltare urbană.

În cursul lunii septembrie 2018, au fost modificate ordinele de experți și coordonatori, în urma identificării celor noi 8 blocuri tematice de către PRES AT, respectiv:

  1. Strategic approach and programming (Abordare și programare strategică)
  2. Conditions for eligibility and performance framework (Condiții de eligibilitate și cadru de performanță)
  3. Monitoring, evaluation, communication and visibility (Monitorizare, evaluare, comunicare și vizibilitate)
  4. Financial support from the funds (Sprijin financiar din partea fondurilor)
  5. Management and control (Sistemul de management și control)
  6. Financial management (Management financiar)
  7. Subject matter and definitions; Delegation of power, implementing, transitional and final provisions (Obiect și definiții; Delegarea puterii, punerea în aplicare, dispozițiile tranzitorii și finale)
  8. Financial framework (Cadru financiar) De asemenea, au fost stabilite și grupurile de lucru:
  9. GL Măsuri Structurale (coordonat de Ministerul Fondurilor Europene; MDRAP are desemnați experți și puncte de contact pentru Ministerul Fondurilor Europene);
  10. GL Strategii Macroregionale;
  11. GL UH Habitat (Working Party on Preparation for International Development Conferences);
  12. GL Regiuni Ultraperiferice;
  13. GL Statutul Funcționarilor (gestionat de ANFP).

În perioada următoare, acțiunile vor viza:

  • organizarea de întâlniri tematice cu toți responsabilii la nivel european (Consiliul UE, Comisia Europeană, Parlamentul European) pe domeniile aferente MDRAP;
  • întâlniri periodice cu conducerea MDRAP și personalul PRESRO, în vederea eficientizării și monitorizării progresului  activităților  necesare  și obligatorii pentru organizarea în cele mai bune condiții a pregătirii și exercitării Președinției;
  • continuarea procedurilor de achiziții publice de către instituțiile/direcțiile din cadrul MDRAP care au propus organizarea de evenimente;
  • continuarea formării profesionale pentru coordonatorii de dosare/experți;
  • urmărirea respectării activităților prevăzute în Planul de Acțiune aprobat pentru anul 2018 privind procesul de pregătire a PRESRO

 

Programul Național de Dezvoltare Locală

Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) este un program de finanțare multianual, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ce are ca obiectiv general sprijinirea unităților administrativ-teritoriale pentru echiparea teritoriului administrativ al acestora cu toate dotările tehnico-edilitare, de infrastructură educațională, de sănătate și de mediu, sportivă, social-culturală și turistică, administrativă și de acces la căile de comunicație, în vederea asigurării unui climat investițional atractiv pentru localitățile României.

În cadrul programului sunt gestionate în total 11.093 contracte de finanțare, din care 3.304 obiective sunt finalizate. În etapa I (2013-2019), sunt finanțate obiective (în valoare totală de 17.800 milioane lei), din care, până în prezent, au fost decontate 13.098 milioane lei (73,5% din total alocat). În etapa a II-a (2017-2020), sunt finanțate 6.711 obiective (în valoare totală de 29.702 milioane lei), din care, până în prezent, au fost decontate 2.814 milioane lei (9,5% din total alocat).

În anul 2018, au fost transferate către unitățile administrativ-teritoriale, pentru realizarea obiectivelor de investiții prin PNDL, fonduri de la bugetul de stat în valoare de:

  • 825.062.482,18 lei pentru obiectivele finanțate în cadrul PNDL I;
  • 578.723.722,89 lei pentru obiectivele finanțate în cadrul PNDL II.

În ceea ce privește situația obiectivelor finanțate pe domenii, cele mai importante din punct de vedere al numărului de obiective sunt obiectivele de infrastructură locală:

  • drumuri (2.407 obiective finanțate din PNDL I și 083 obiective finanțate din PNDL II)
  • alimentare cu apă și canalizare (1.629 obiective finanțate din PNDL I și 1.311 obiective finanțate din PNDL II)
  • unități de învățământ (818 obiective finanțate din PNDL I și 373 obiective finanțate din PNDL II)
  • creșe și grădinițe (356 obiective finanțate din PNDL I și 862 obiective finanțate din PNDL II)
  • unități sanitare (15 obiective finanțate din PNDL I și 592 obiective finanțate din PNDL II)
  • poduri și podețe (169 obiective finanțate din PNDL I și 456 obiective finanțate din PNDL II)

 

Alte programe finanțate din bugetul MDRAP

 

 

Denumirea programului Număr obiective finanțate Număr obiective recepționate Valoare decontată (mii lei)
Programul naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe (conform OUG nr. 18/2009) obiective din 12 UAT 11 obiective

(419 unități locative)

5.699
Programul de construcţii locuinţe sociale (conform Legii nr. 114/1996) obiective din 22 UAT 4 obiective

(108 unități locative)

18.956
Programul de construcţii locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi din casele naţionalizate (conform OUG nr. 74/2007) obiective din 6 UAT 2 obiective

(80 unități locative)

8.767
Programul privind elaborarea şi/sau actualizarea Planurilor Urbanistice Generale şi a Regulamentelor Locale de Urbanism cf. HG nr. 525/1996 908 UAT 17.631
Programul de cofinanţare a hărţilor de risc pentru cutremure şi alunecări de teren cf. HG nr.932/2007 4 județe 355

 

 

Măsuri pentru evitarea dezangajării fondurilor europene gestionate de MDRAP

În ședința Guvernului României din data de 31.05.2018, a fost adoptat Memorandumul cu  tema: Implementarea măsurilor pentru evitarea dezangajării fondurilor Programului Operațional Regional 2014 – 2020. De asemenea, în ședința Guvernului României din data de 04.10.2018, a fost adoptat Memorandumul cu tema: Stadiul implementării măsurilor pentru evitarea dezangajării fondurilor Programului Operațional Regional 2014 – 2020 realizate în cursul anului 2018.

În cadrul celor două memorandumuri, s-au evidențiat eforturile realizate la nivelul Ministerului  Dezvoltării  Regionale  și  Administrației  Publice,  prin  direcțiile  de  specialitate, care au generat o serie de măsuri pro-active în vederea reducerii riscului de dezangajare a fondurilor la nivelul Programului Operațional Regional 2014-2020.

La data de 27 decembrie 2018, programele finanţate din fonduri europene, pe care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) le coordonează, au grad de dezangajare zero!

 

 

Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR)

 

Având în vedere prioritatea României de a creşte gradul de absorbţie a fondurilor comunitare într-un procent cât mai mare, precum şi pentru evitarea pierderii de către ţara noastră, prin dezangajare, la sfârşitul anului 2018, a aproximativ 850 de milioane de euro din Programul Operațional Regional, au fost lansate apeluri pentru „proiecte nefinalizate” în domeniile sănătăţii, educaţiei, monumentelor istorice, drumurilor judeţene şi mobilităţii urbane.

În acest sens, Programul Operaţional Regional 2014-2020 (POR) a fost revizuit şi transmis oficial Comisiei Europene, pentru aprobare, în luna iulie, iar principalele modificări care au condus spre evitarea riscului de dezangajare se referă la:

  • introducerea, ca activitate eligibilă, a achiziţiei de ambulanţe (beneficiari: parteneriatele formate din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratele județene pentru situații de urgență din fiecare regiune): au fost semnate 7 proiecte regionale în valoare totală de 120 de milioane de euro, în cadrul cărora s-au livrat deja, în luna decembrie 2018, 420 de ambulanţe în valoare totală de 158 milioane lei;
  • crearea unei axe dedicate spitalelor regionale, a cărei rată de cofinanţare să fie de 50% din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi 50% de la bugetul de stat, şi creşterea procentului de finanţare din FEDR la 70% pentru celelalte intervenţii dedicate sănătăţii (unităţi de primiri urgenţe, ambulatorii, ambulanţe) din actuala Axă Prioritară 8 (astfel, AMPOR va putea solicita la rambursare o sumă mai mare);
  • introducerea, ca activitate eligibilă, a achiziţiei de echipamente medicale pentru unităţile de primiri urgenţe/compartimentele de primiri urgenţe, pentru structuri de suport ale urgenţei şi ambulatorii (beneficiar – Ministerul Sănătăţii): s-au semnat 56 de contracte, în valoare totală de 1,1 miliarde lei, din care s-au rambursat 700 milioane lei;
  • completarea tipurilor de beneficiari eligibili, pentru a face posibilă depunerea de proiecte nefinalizate (beneficiari: Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii): s-au contractat 10 proiecte, ale căror beneficiar este parteneriatul dintre Ministerul Educaţiei Naţionale şi peste 300 de unităţi administrativ-teritoriale, în valoare totală de 580 milioane lei, pentru construcţia de şcoli şi grădiniţe, din care s-au rambursat 180 milioane lei;

 

  • preluarea, de către MDRAP, a Programului Operaţional Iniţiativa pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (POIIMM) şi implementarea acestuia sub forma unei axe prioritare în cadrul POR 2014-2020, precum şi suplimentarea alocării financiare cu 150 de milioane de euro, prin realocarea unor sume din alte axe prioritare ale POR 2014- 2020;
  • lansarea de apeluri pentru „proiecte nefinalizate” în domeniile monumentelor istorice, drumurilor judeţene şi mobilităţii urbane: au fost semnate 76 proiecte, în valoare totală de 2,5 miliarde lei, şi s-au depus cereri de rambursare în valoare totală de 780 milioane

 

 

Axa Descriere Total certificat FEDR – EURO
2 IMM-uri 161.873.871,26
3 Reabilitare termică blocuri de locuit şi clădiri publice 77.188.724,54
4 Mobilitate urbană – municipii reşedinţă de judeţ 37.047.879,12
5 Patrimoniu 36.217.191,40
6 Drumuri judeţene – Consilii judeţene 93.111.605,48
7 Staţiuni balneare 2.577.701,05
8 Ministerul Sănătăţii şi IGSU 131.666.710,24
10 Ministerul Educaţiei Naţionale 32.860.846,07
11 Cadastru 16.050.352,63
12 Asistenţă tehnică 37.823.224,56
15 POIIMM (Iniţiativa pentru IMM-uri) 250.000.000,00
TOTAL (FEDR – EURO) 876.418.106,34

 

 

De asemenea, în anul 2019 se are în vedere implementarea proiectului privind dotarea unităților administrativ-teritoriale cu tramvaie/troleibuze/ autobuze electrice (inclusiv stații de încărcare), utilizate pentru prestarea serviciului de transport public local, precum și pentru dotarea cu autobuze școlare, utilizate pentru transportul elevilor din învăţământul preuniversitar de stat.

 

Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 (POCA)

 

Date tehnice:

  • au fost lansate 29 apeluri, în valoare totală de 043,54 milioane euro, din care contribuția din FSE (Fondul Social European) este de 851,08 milioane euro, reprezentând o rată de lansare de 158,52% din alocarea totală la nivel de program;
  • au fost depuse 621 proiecte, cu o valoare totală eligibilă de 659,35 milioane euro;
  • au fost semnate 303 contracte de finanțare, cu valoare totală eligibilă de 288,09 milioane euro, din care FSE este de 241,9 milioane euro, ceea ce reprezintă 43,77% din alocarea POCA;
  • 275 cereri de prefinanțare, plată și rambursare procesate, în valoare totală de 101,66 milioane euro
  • au fost efectuate plăți în valoare de 85,24 milioane euro, din care 71,66 FSE, ceea ce reprezintă 12,96% din alocarea UE;
  • 13 contracte sunt pe circuitul de avizare, cu o valoare totală eligibilă de 6,23 milioane euro;
  • 14 declarații de cheltuielii transmise la ACP, în valoare totală eligibilă de 85,24 milioane euro;
  • 13 aplicații de plată transmise de ACP către CE, în valoare totală eligibilă de 57,31 milioane euro (pentru aplicațiile de plată nr.1-13, CE a rambursat 43,38 milioane euro), iar ultima aplicație de plată (nr. 14) – în valoare de 27,93 milioane euro, a fost procesată de ACP și transmisă CE la finalul anului

 

În vederea reducerii riscului de dezangajare a fondurilor POCA 2014-2020, au fost implementate următoarele măsuri:

  • lansarea de apeluri de proiecte pentru toate axele prioritare ale programului;
  • accelerarea procesului de evaluare și contractare a proiectelor depuse;
  • identificarea de cheltuieli cu studii și analize realizate din bugetul de stat de către instituțiile publice, care contribuie la atingerea măsurilor stabilite în documentele strategice elaborate la nivel de național și care au putut fi susținute prin POCA;
  • monitorizarea permanentă a graficelor de rambursare asumate de către reprezentanții legali ai beneficiarilor proiectelor contractate în cadrul POCA;
  • reuniuni bilaterale cu factorii decizionali ai instituțiilor beneficiare POCA;
  • sprijin acordat de AM POCA în procesul de implementare a proiectelor finanțate în cadrul programului, prin alocarea de ofițeri de proiect pentru proiectele contractate, prin organizarea de reuniuni tehnice periodice cu echipele de implementare, prin punerea la dispoziția beneficiarilor a ghidului beneficiarilor şi a manualului de identitate vizuală a programului;
  • actualizarea permanentă a site-ului POCA cu informații utile beneficiarilor și potențialilor beneficiari ai POCA;
  • monitorizarea periodică a stadiului îndeplinirii indicatorilor financiari și specifici din cadrul de performanță al Programului Operațional Capacitate Administrativă, atât pentru finalul anului 2018, cât și pentru anul

Programele de Cooperare Teritorială Europeană

În cadrul Direcției AM Programe Cooperare Teritorială Europeană, sunt gestionate 6 programe de cooperare transfrontalieră pentru care MDRAP îndeplinește rolul de Autoritate de Management în perioada de programare 2014-2020.

 

Pentru Programul INTERREG V-A România-Bulgaria, au fost lansate 3 apeluri de proiecte, cu o valoare FEDR de 202,8 milioane euro, reprezentând 100% din alocarea programului. Până în acest moment, au fost selectate 199 de proiecte, cu o valoare FEDR de 273,10 milioane euro, reprezentând 134,6% din alocarea programului fără asistenţă tehnică.

În anul 2018, au fost selectate 91 de proiecte, cu o valoare FEDR de 153,44 milioane euro, reprezentând 75% din alocarea programului fără asistență tehnică.

Până în acest moment, au fost contractate 155 de proiecte, cu o valoare FEDR de 192,91 milioane euro, reprezentând 95,12% din alocarea programului fără asistenţă tehnică.

În anul 2018, au fost contractate 65 de proiecte, cu o valoare FEDR de 89,07 milioane euro, reprezentând 43,92% din alocarea programului fără asistenţă tehnică.

În plus, până în acest moment, au fost contractate 10,92 milioane euro FEDR aferente axei prioritare de Asistență tehnică, reprezentând 84,41% din alocarea FEDR aferentă acestei axe, dintre care 5,71 milioane euro FEDR în anul 2018.

Până în acest moment, au fost primite de la Comisia Europeană 36.829,173 milioane euro FEDR și nu au fost dezangajate fonduri.

Exemple de proiecte de succes din cadrul Programului:

·         ROBG – 160 “Coordonare şi sprijin în modernizarea serviciilor de sănătate publică în regiunea Dolj-Vratsa (DJ-VR: HEALTH)”1

  • ROBG – 121 JEROME (“Capabilities and interoperability for joint Romanian- Bulgarian cross-border first responder intervention to chemical-biological- radiological-nuclear-high yield explosive”)2
  • ROBG – 123 D-EMERSYS (“Rapid intervention force to chemical, biological, radiological and nuclear emergencies on the Danube river”)3

1 http://interregrobg.eu/ro/2-categorie-principala/177-robg-121-jerome.html

2 http://interregrobg.eu/ro/2-categorie-principala/177-robg-121-jerome.html

 

 

Pentru Programul Interreg V-A România-Ungaria, au fost lansate 6 apeluri de proiecte, cu o valoare FEDR de 177,79 milioane euro, reprezentând 100% din alocarea programului fără asistență tehnică. În cadrul acestor apeluri, au fost depuse 248 proiecte, cu o valoare FEDR de 205 miliarde euro. Până în acest moment, au fost selectate 94 de proiecte, cu o valoare FEDR de 182,4 milioane euro, reprezentând 102,82% (pe open calls s-a făcut supracontractare) din alocarea programului fără asistenţă tehnică.

În anul 2018, au fost selectate 94 de proiecte, cu o valoare FEDR de 182,4 milioane euro, reprezentând 102,82% din alocarea programului fără asistență tehnică.

Până în acest moment, au fost contractate 47 de proiecte, cu o valoare FEDR de 26,7 milioane euro, reprezentând 15,01% din alocarea programului fără asistenţă tehnică.

În anul 2018, au fost contractate 47 de proiecte, cu o valoare FEDR de 26,7 milioane euro, reprezentând 15,01% din alocarea programului fără asistenţă tehnică.

În plus, până în acest moment, au fost contractate 5,92 milioane euro FEDR aferente axei prioritare de Asistență tehnică, reprezentând 52,16% din alocarea FEDR aferentă acestei axe, dintre care 332.000 euro FEDR în anul 2018.

Estimarea de 3,08 milioane euro FEDR inclusă în aplicații de plată transmise către Comisia Europeană a fost realizată în proporție de 97,4%. Aplicațiile de plată transmise la CE însumează 3 milioane euro.

Programul Interreg V-A România-Ungaria nu a înregistrat dezangajare de fonduri în anul 2018, ținta de 3.456 mii euro fiind atinsă şi depășită cu 233.000 de euro.

 

Pentru Programul Interreg-IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, au fost lansate 3 apeluri de proiecte, cu o valoare IPA de 70,67 milioane euro, reprezentând 100% din alocarea programului. Până în acest moment, au fost selectate 34 de proiecte, cu o valoare  IPA de 47,76 milioane euro, reprezentând 70.85% din alocarea programului, fără asistenţă tehnică. Selecția proiectelor din cadrul ultimului apel de proiecte este preconizată a avea loc la sfârșitul lunii ianuarie 2019.

Până în acest moment, au fost contractate 34 de proiecte, cu o valoare IPA de 46,85 milioane euro, reprezentând 69.50% din alocarea programului, fără asistenţă tehnică.

În plus, până în acest moment, au fost contractate 3,85 milioane euro IPA aferente axei prioritare de Asistență tehnică, reprezentând 51,5% din alocarea IPA aferentă acestei axe.

Până în acest moment, au fost primite de la Comisia Europeană 22.478,709 milioane euro IPA și nu au fost dezangajate fonduri.

În cadrul Programului au fost finanțate și două proiecte strategice „The repairing of the navigation infrastructure on Bega Canal” (cod e-MS RORS15), beneficiar lider de proiect fiind Administrația Bazinală a Apelor Banat (România), în valoare totală de 13.850.687,41 euro și „Romania-Serbia joint initiative against cancer in cross-border region: improved diagnosis and treatment of malignant tumors” (cod e-MS RORS 193), beneficiar lider de proiect fiind General Hospital Pozarevac (Republica Serbia), în valoare de 11.686.116,02 euro, care vor avea un impact major în aria eligibilă a programului și vor conduce la creșterea dezvoltării economice și sociale în regiune.

 

Pentru Programul Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, procesul de desemnare a autorităților, finalizat în luna octombrie 2017, a fost confirmat de către Comisia Europeană în aprilie 2018.

Programul include atât proiecte selectate în urma unor apeluri competitive, cât şi proiecte mari de infrastructură aprobate în două etape de către Comitetul Comun de Monitorizare al Programului și Comisia Europeană, reprezentând 30% din alocarea ENI.

În noiembrie 2018, a fost primită aprobarea finală a Comisiei Europene pentru cele 4 proiecte incluse pe lista principală.

Au fost lansate 2 apeluri de proiecte (pentru proiecte hard – cu infrastructură și pentru proiecte soft – fără infrastructură), cu o valoare totală ENI de 48,6 milioane euro, reprezentând întreaga alocare disponibilă pentru proiecte. În cadrul acestor apeluri au fost depuse 241 proiecte, cu o valoare totală a ENI de 148 milioane euro. Până în acest moment, au fost contractate  5,24  milioane  euro  ENI  aferente  axei  prioritare  de  Asistență tehnică, reprezentând 6,46% din alocarea ENI aferentă  acestei  axe,  dintre  care  290.000 euro ENI în anul 2018.

Până în acest moment, au fost primite de la Comisia Europeană 15,986,609 milioane euro  ENI și nu au fost dezangajate fonduri.

În cadrul Programului, Comisia Europeană a aprobat, în luna noiembrie 2018, 4 proiecte mari de infrastructură, finanțarea nerambursabilă totală fiind de 24,3 milioane euro. Etapele preliminare procedurii de contractare au fost demarate.

În domeniul situațiilor de urgență este finanțat proiectul privind Îmbunătățirea structurii de operare SMURD (lider – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, România), care își propune construirea unui poligon de pregătire pentru personalul specializat, construirea a 7 piste de aterizare, respectiv construirea a două Unități de Primire a Urgențelor. În domeniul vamal, Agenția Națională de Administrare Fiscală din România (lider) va implementa un proiect care vizează Reabilitarea și modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe granița România – Moldova, respectiv birourile vamale Albiţa – Leușeni, Sculeni – Sculeni și Giurgiulești – Giurgiulești. Proiectul privind Cooperarea Regională pentru Prevenirea şi Combaterea Criminalităţii Transfrontaliere România-Moldova (domeniul afaceri interne), gestionat   de   Inspectoratul   General   al   Poliției   Române   (în   calitate   de   lider),   vizează consolidarea, renovarea, construcția/reconstrucția unor stații de poliție și livrarea unor sesiuni de formare pentru personal. În domeniul transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova, în calitate de lider, gestionează un proiect privind dezvoltarea Infrastructurii de comunicații. Activitățile principale vizează instalarea echipamentelor   de fibră optică și radio, interconectarea unor inspectorate de poliție și construirea unui centru trilateral de poliție.

 

Pentru Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020, procesul de desemnare a autorităților, finalizat în luna octombrie 2017, a fost confirmat de către Comisia Europeană în aprilie 2018.

Programul include atât proiecte selectate în urma unor apeluri competitive, cât şi proiecte mari de infrastructură aprobate în două etape de către Comitetul Comun de Monitorizare al Programului și Comisia Europeană, reprezentând 30% din alocarea ENI.

În noiembrie 2018, a fost primită aprobarea finală a Comisiei Europene pentru 3 proiecte de pe lista principală și 1 proiect de pe lista de rezervă.

Au fost lansate 2 apeluri de proiecte (pentru proiecte hard – cu infrastructură și pentru proiecte soft – fără infrastructură), cu o valoare totală ENI de 36,1 milioane euro, reprezentând întreaga alocare disponibilă pentru proiecte.

În cadrul acestor apeluri au fost depuse 197 proiecte, cu o valoare totală a ENI de 107 milioane euro.

Până în acest moment, au fost contractate 3,95 milioane euro ENI aferente axei prioritare de Asistență tehnică, reprezentând 6,58% din alocarea ENI aferentă acestei axe, dintre care

160.000 euro ENI în anul 2018.

Până în acest moment, au fost primite de la Comisia Europeană 20,173,224 milioane euro  ENI și nu au fost dezangajate fonduri.

În cadrul Programului, Comisia Europeană a aprobat în luna noiembrie 2018, 4 proiecte mari de infrastructură, finanțarea nerambursabilă totală fiind de 17,3 milioane euro. Etapele preliminare procedurii de contractare au fost demarate.

În domeniul sănătății, Consiliul Județean Tulcea, în calitate de lider, va gestiona proiectul intitulat  Infrastructură  Transfrontalieră  de  Sănătate,  acesta  propunându-și  reabilitarea și modernizarea clădirilor a 4 spitale din România și Ucraina. În domeniul situațiilor de urgență și prevenirii dezastrelor, sunt finanțate două proiecte: Râul  Curat  Dunărea (lider  fiind Comitetul Executiv al Consiliului Local Izmail, Ucraina) vizează reabilitarea  unor sisteme de canalizare, a instalațiilor de tratare a apelor uzate, respectiv dezvoltarea unui sistem de monitorizare și prevenire a dezastrelor; al doilea proiect din acest domeniu este gestionat de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din România (lider), iar activitățile principale includ  construirea  unui  poligon  de  training, modernizarea unui dispecerat, construirea unei piste de aterizare și achiziția de vehicule speciale. În domeniul afacerilor interne, Inspectoratul General al Poliției Române, în calitate de lider, va implementa proiectul vizând Cooperarea Regională  pentru  Prevenirea  și Lupta împotriva Infracționalității Transfrontaliere. Activitățile principale se referă la consolidarea, renovarea și construcția unor stații de poliție, respectiv dezvoltarea unui sistem IT de cooperare între România și Ucraina.

 

Pentru Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, procesul de desemnare a autorităților, finalizat în luna octombrie 2017, a fost confirmat de către Comisia Europeană în aprilie 2018.

Până în acest moment, în cadrul programului au fost lansate două apeluri de proiecte, cu o valoare ENI de 44,07 milioane euro, reprezentând 98,91% din alocarea programului fără asistență tehnică, dintre care un apel în anul 2018, cu o valoare ENI de 24,47 milioane euro, reprezentând 54,46% din alocarea programului fără asistență tehnică.

În cadrul primului apel, au fost depuse 301 proiecte, cu o valoare ENI de 249,2 milioane euro. Cel de-al doilea apel este în curs, având termen de depunere 31 ianuarie 2019.

În anul 2018, au fost contractate 19 proiecte, cu o valoare ENI de 15,09 milioane euro, reprezentând 34,19% din alocarea programului, fără asistenţă tehnică.

În plus, până în acest moment, au fost contractate 2,52 milioane euro ENI aferente axei prioritare de Asistență tehnică, reprezentând 51,42% din alocarea ENI aferentă acestei axe, dintre care 99.006 euro ENI în anul 2018.

Până în acest moment, au fost primite de la Comisia Europeană 12,400,000 milioane euro  ENI și nu au fost dezangajate fonduri.

Administrație publică

În acest domeniu, o activitate principală a fost reprezentată de elaborarea actelor normative, un element important fiindi Proiectul de lege privind Codul finanțelor publice locale (CFPL), în scopul simplificării și sistematizării legislației în domeniul fiscal și bugetar.

În conformitate cu Strategia pentru consolidarea administrației publice (SCAP) 2014 – 2020 și relația cu Comisia Europeană, la nivelul MDRAP au fost stabilite priorități specifice:

  • coordonarea/participarea la activitățile Grupurilor de lucru tematice ”Servicii publice și managementul calității”, ”Debirocratizare și simplificare”– pentru segmentul cetățeni, Administrație publică locală, organizate sub coordonarea Comitetului Național pentru Coordonarea Implementării SCAP 2014 – 2020 (CNCISCAP);
  • acordarea de sprijin în vederea asigurării corelării documentelor strategice sectoriale/subsecvente elaborate cu SCAP 2014-2020;
  • continuarea procesului de analizare, modificare și codificare a legislației aferente domeniului administrație publică;
  • monitorizarea semestrială a implementării Planului de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative pentru cetățeni 2016-2020;
  • monitorizarea semestrială a implementării Planului pentru implementarea etapizată a managementului calității în autorități și instituții publice 2016-2020;
  • implementarea proiectului „Instrumente de sistematizare a legislației, de monitorizare și de evaluare în administrația publică” cod SIPOCA 59, în vederea asigurării suportului financiar necesar pentru implementarea măsurilor din SCAP 2014-2020 în responsabilitatea DGAP-DSRAP;
  • elaborarea de puncte de vedere/rapoarte de stadiu vizând obligațiile asumate de MDRAP în vederea îndeplinirii condiționalității ex-ante aferente domeniului administrație publică;
  • derularea activităților/acțiunilor în sarcina DGAP pentru îndeplinirea obligațiilor care revin MDRAP/Guvernului României în cadrul EUPAN (Rețeaua Europeană de Administrație Publică), precum și pentru asigurarea suportului, în domeniul de competență, din perspectiva pregătirii și exercitării, în bune condiții, a Președinției Consiliului Uniunii

 

Priorități cu privire la proiectul Codului Administrativ și Codului de procedură administrativă

  • asigurarea de suport tehnic/de specialitate/elaborarea de puncte de vedere pe domeniile de competență în procesul de adoptare a Codului Administrativ;
  • derularea activităților aferente proiectului „Instrumente de sistematizare a legislației, de monitorizare și de evaluare în administrația publică” cod SIPOCA 59, conform graficului asumat prin cererea de finanțare  aprobată,  în  scopul  elaborării  proiectului  Codului de procedură administrativă și asumarea acestuia de către conducerea

 

Priorități referitoare la procesul de descentralizare

  • monitorizarea implementării Strategiei Generale de Descentralizare;
  • acordarea de asistență de specialitate autorităților administrației publice centrale și locale responsabile în procesul de descentralizare în elaborarea, implementarea și monitorizarea strategiilor sectoriale de descentralizare (după caz), precum și în elaborarea proiectelor de legi sectoriale de descentralizare;
  • coordonarea procesului de elaborare a standardelor de calitate și a standardelor de cost, în conformitate cu prevederile HG nr. 51/2018, prin oferirea de asistență tehnică ministerelor; aplicarea metodologiei de elaborare a standardelor de calitate și a standardelor de cost pentru serviciile publice descentralizate, în colaborare cu ministerele de resort, în vederea elaborării de propuneri de standarde;
  • definitivarea analizei privind situația actuală a serviciilor publice din România;
  • aplicarea la nivel național a metodologiei de evaluare a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale din România;
  • operaționalizarea platformei aferente sistemului de monitorizare și evaluare a standardelor de calitate și a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale;
  • modificarea/completarea normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizării 195/2006, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin

H.G. nr. 139/2008, în vederea aplicării/utilizării rezultatelor obținute în cadrul proiectului “Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru sprijinirea dezvoltării la nivel local” – SIPOCA 9.

Promovarea spre aprobare în Guvern a proiectului Codului finanțelor publice locale și susținerea aprobării de către Parlamentul României.

 

Elaborarea proiectelor de ordin pentru activitatea de colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum și a altor venituri ale bugetelor locale de către organele fiscale locale, în temeiul Codului fiscal și al Codului de procedură fiscală 2018 și tot în 2018 cele ce se vor aplica conform Codului finanțelor publice locale.

 

Continuarea, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, a procesului de analiză privind sistemul de echilibrare a bugetelor locale, prin identificarea unor criterii sau soluții care să conducă la o redistribuire echitabilă, dar și stimulativă pentru UAT- uri, a fondurilor alocate de la bugetul de stat.

În cursul anului 2018, autorităţile publice locale au fost sprijinite cu peste un miliard de lei din Fondul de Rezervă la dispoziţia Guvernului, pentru refacerea infrastructurii ca urmare a calamităţilor naturale, pentru asigurarea cheltuielilor curente şi de capital, precum şi pentru continuarea investiţiilor.

Compania Națională de Investiții (CNI)

CNI a beneficiat, în anul 2018, de un buget în cuantum de 386.810 mii lei, la finalul anului 2018 fiind decontate 364.459 mii lei (94,23%).

La data de 31 decembrie 2018, CNI avea incluse în finanțare 484 de obiective, dintre care  76 au fost finalizate în următoarele domenii:

  • Sportiv: 3 bazine de înot în localitățile Arad (jud. Arad – Bazin de polo), Giurgiu (jud. Giurgiu – bazin didactic) și Focșani (jud. Vrancea – Bazin de polo); 1 complex sportiv în Turnu Măgurele (jud. Teleorman); 12 săli de sport;
  • Cultural: 1 cinematograf în Petroșani (jud. Hunedoara); 48 de așezăminte culturale;
  • Social și justiție: 1 obiectiv privind infrastructura de justiție în Arad (jud. Arad), 6 obiective privind lucrări în primă urgență; 4 alte tipuri de obiective.

 

În anul 2018, la nivelul CNI au fost încheiate 145 de contracte privind noi obiective de investiții. Astfel, în acest moment, sunt contractate și aflate în diferite etape de implementare 295 de obiective de investiții în următoarele domenii:

  • Sportiv: 67 de săli de sport; 7 complexuri sportive (inclusiv 3 dintre stadioanele necesare infrastructurii Euro2020: Steaua, Arcul de Triumf, Rapid); 9 bazine de înot;
  • Sănătate: 7 unități sanitare din mediul urban;
  • Cultural: 130 de așezăminte culturale; 4 instituții de învățământ superior de stat; 1 reabilitare de sală de cinematograf;
  • Social și domeniul justiției: 10 obiective privind infrastructura de justiție; 22 alte tipuri de obiective; 26 de obiective privind lucrări în primă urgență; 1 reabilitare de bloc de locuințe din zone defavorizate; 11 sisteme integrate de apă și

 

Pe lângă obiectivele finalizate și aflate în diferite stadii de implementare, cuprinse la finanțare sunt și 113 obiective de investiții aflate în procedură de achiziție publică, în domeniile:

  • Sportiv: 29 de săli de sport, 3 complexuri sportive, 4 bazine de înot;

 

  • Cultural: 1 instituție de învățământ superior, 48 de așezăminte culturale, 2 săli de cinematograf;
  • Sănătate: 5 unități sanitare;
  • Social și justiție: 2 obiective privind infrastructura de justiție, 7 alte tipuri de obiective, 12 lucrări în primă urgență.

 

Totodată, la 31 decembrie 2018, CNI avea în lucru peste 550 de obiective de investiții, aflate în diverse stadii privind documentația în vederea promovării indicatorilor tehnico-economici. Dintre acestea, amintim de finanțarea a 30 de cămine studențești care totalizează 10.244 de locuri de cazare  pentru 30 de instituţii de învăţământ superior de stat, din 13 oraşe  cu  centre universitare. În acest moment, sunt contractate serviciile de proiectare pentru 16 obiective de investiții din cele 30, astfel încât să fie avizați indicatorii tehnico-economici și, ulterior, să fie demarată procedura de achiziție publică pentru lucrările de execuție.

Tot în curs de promovare se află investiții majore, precum Stadionul Dinamo (necesar infrastructurii Euro2020), sala polivalentă de la Timișoara (jud. Timiș), sala polivalentă de la Suceava (jud. Suceava), sala polivalentă de la Turda (jud. Cluj), patinoarul artificial de la Gheorghieni (jud. Harghita), consolidarea, reabilitarea și extinderea sediului Serviciului de Ambulanță București – Ilfov, relocarea Spitalului Agrippa Ionescu (mun. București), consolidarea pavilionului administrativ al ISU Dolj (mun. Craiova, jud. Dolj), reabilitarea și consolidarea Colegiului Naţional Carol I și Opera Română din mun. Craiova (jud. Dolj), construirea secției de psihiatrie la Spitalul Județean Alba Iulia (jud. Alba Iulia).

 

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI)

 

ANCPI gestionează Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară (SICCF), implementând Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF)4 al cărui scop principal este înregistrarea  gratuită  a  tuturor  proprietăților  din  România   în  sistemul  integrat de cadastru şi carte funciară, precum şi realizarea planului cadastral al imobilelor, deschiderea cărților funciare la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale.

În prezent, sunt înregistrate 7.336.384 de locuințe în SICCF, ceea ce reprezintă 84% din numărul total de 8.707.608 de locuințe existente (conform INS).

Din totalul de 9,57 milioane de ha de terenuri agricole ce fac obiectul subvențiilor APIA, au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 3,71 milioane ha (39%) și sunt în contractare lucrări de înregistrare sistematică pentru încă aproximativ 4,10 milioane ha (43%), cu termen de finalizare sfârșitul anului 2019, ceea ce reprezintă aproximativ 82% din totalul suprafeței subvenționate de APIA.

În cursul anului 2018, s-a reușit eliminarea monopolului firmelor de cadastru. Astfel, în anul 2015 erau numai 8 contracte semnate cu firme mari (12), pentru ca în 2018 să fie 3.915 de contracte de servicii semnate în cadrul PNCCF.

Mai mult, în anul 2018 au fost semnate 2.151 contracte de servicii cu 1.212 persoane autorizate, respective 611 firme mari, medii și mici și 601 persoane fizice autorizate.

ANCPI a reușit creșterea numărului, la nivel național, de extrase de carte funciară obținute de publicul larg, prin mijloace exclusiv electronice (inclusiv plata tarifului cu cardul – situație la data de 12.12.2018), de la 4% (2017) la 12% (2018).

ANCPI funcționează modern (servicii electronice), ajungând ca, la data de 12 decembrie 2018, să primească solicitări prin mijloace exclusiv electronice, într-un procent de 51% la nivel  național  pentru  eliberarea  extraselor  de  carte   funciară   pentru   informare on-line,

4 program instituit în temeiul art. 9 alin. (23) din Legea nr. 7/1996; aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 294/29.04.2015, care detaliază activitățile acestuia și sumele necesare realizării lor, suportate din veniturile proprii ale ANCPI și fonduri externe nerambursabile.

eliberate atât publicului prin platforma e-Payment, cât și notarilor publici prin platforma

Registrul General de Intrare.

Stadiul PNCCF în anul 2018

 

Lucrări finalizate: 801.315 ha
Lucrări în execuție: 5.026.192 ha
UAT-uri finalizate: 59
UAT-uri în desfășurare: 2.398

 

Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC)

 

În cursul primelor trei trimestre ale anului 2018, au fost efectuate 64.185 activități de control, care se raportează la 107.824 obiective de investiții înregistrate în evidențele inspectoratelor județene în construcții, respectiv a Inspectoratului în Construcții al Municipiului București, pe baza comunicării făcute de către investitori privind data de începere a execuției lucrărilor de construcții.

Potrivit atribuțiilor specifice, suplimentar activităților de control se desfășoară activități de avizare lucrări publice, emitere acorduri pentru intervenții asupra construcțiilor existente, autorizare laboratoare de încercări în construcții, autorizare responsabili tehnici cu execuția și diriginți de șantier, soluționare petiții, participare în comisiile de recepție la terminarea lucrărilor, intervenții în caz de calamități și accidente tehnice în exploatare.

Ca  urmare  a  activităților  de  control   efectuate,   au   fost   înregistrate   12.057 deficiențe constatate, pentru care au fost dispuse 11.850 măsuri  și  aplicate  967  sancțiuni contravenționale, în cuantum de 7.682,35 mii lei.

Pe domenii de activitate, activitățile de control și inspecție sunt centralizate și sistematizate după cum urmează:

 

Principalele domenii de activitate

Număr activități de control și inspecție efectuate
TOTAL ACTIVITĂȚI, din care: 64.185
A. DOMENIUL CALITĂȚII ÎN CONSTRUCȚII, PERFORMANȚEI

ENERGETICE A CLĂDIRILOR, URBANISMULUI, AMENAJĂRII

TERITORIULUI ȘI AUTORIZĂRII EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII

 

13.752

Activități de control în proiectare 303
Activități de control în execuție 9.370
Activități de control privind urmărirea comportării în timp a construcțiilor 1.613
Activități de control privind implementarea sistemului de management al

calității în construcții

262
Activități de control privind performanța energetică a clădirilor 515
Activități de control privind respectarea disciplinei de autorizare și execuție a

lucrărilor de construcții

1.540
Activități de control privind amenajarea teritoriului și urbanismul 149

 

 

Principalele domenii de activitate

Număr activități de control și inspecție efectuate
B. DOMENIUL SUPRAVEGHERII PIEȚEI PRODUSELOR PENTRU CONSTRUCȚII, AL STAȚIILOR DE PRODUCERE BETOANE,

MIXTURI ASFALTICE ȘI AGREGATE MINERALE, AUTORIZAREA LABORATOARELOR DE ÎNCERCĂRI ȘI A DIRIGINȚILOR DE ȘANTIER

 

 

2.427

Activități de control privind supravegherea pieței produselor pentru

construcții

1.249
Activități de control la stații de producere betoane, mixturi asfaltice și

agregate minerale

302
Activități de control la laboratoare de analize și încercări în construcții 458
Activități privind autorizarea laboratoarelor de încercări, a responsabililor

tehnici cu execuția și a diriginților de șantier

418
C. AVIZARE LUCRĂRI PUBLICE ȘI EMITERE ACORDURI 37.416
Avizarea documentațiilor tehnico-economice pentru investiții finanțate din

fonduri publice

411
Avizarea programelor de control al lucrărilor ajunse în faze determinante

pentru rezistența și stabilitatea lucrărilor de construcții

21.681
Emitere acorduri pentru intervenții în timp asupra construcțiilor 15.324
D. SOLUȚIONARE PETIȚII ȘI SOLICITĂRI DE INFORMAȚII ÎN BAZA LEGII NR. 544/2001 PRIVIND LIBERUL ACCES LA INFORMAȚIILE

DE INTERES PUBLIC

 

6.289

E. PARTICIPARE ÎN COMISIILE DE RECEPȚIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR  

4.301

 

Numărul de sancțiuni contravenționale aplicate: 967
Cuantumul amenzilor aplicate (mii lei) 7.682,35

 

Totalul sumelor încasate de către Inspectoratul de Stat în Construcții în trimestrul III – 2018 reprezentând cotele de 0,1%, respectiv 0,5%, datorate potrivit prevederilor legale, a fost de 292.940.486,27 lei.

 

Agenția Națională pentru Locuințe (ANL)

 

 

Programul de construcţii de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani la data depunerii cererii pentru repartizarea unei locuințe construite prin ANL și destinate închirierii, persoane care nu își permit să cumpere sau să închirieze o locuință de pe piața liberă.

Până în prezent, au fost finalizate, la nivelul întregii țări, 34.176 de locuinţe (apartamente) pentru tineri, destinate închirierii.

În anul 2018, din cele 2.500 locuințe aflate în curs de execuție, s-au finalizat 406 unităţi locative, iar programul a beneficiat de o alocare de 107.674,00 mii lei, din care s-au utilizat 92.439,93 mii lei.

 

La nivelul MDRAP, au fost derulate și programe pilot, respectiv Locuințe sociale pentru comunități de romi, prin care se asigură construirea unui număr maxim de 300 de locuinţe sociale, la care au acces prioritar şi nediscriminatoriu, în condiţiile legii, familiile şi, după caz, gospodăriile din comunităţile de romi cu venituri reduse. Programul are ca obiective incluziunea socială a cetăţenilor de etnie romă cu situaţie locativă precară şi prevenirea discriminării pe criterii rasiale.

Până în prezent, au fost finalizate 189 de unități locative.

În anul 2018, din cele 84 locuințe aflate în curs  de  execuție,  nu  s-a  finalizat  nicio unitate locativă, iar din cei 2.500,00 mii lei alocați, s-au utilizat 1.690,84 mii lei.

 

Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP)

 

ANFP administrează evidenţa naţională a funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, pe baza datelor transmise de autorităţile şi instituţiile publice, comunicate de către responsabilii de resurse umane, prin intermediul portalului de management al funcţiilor şi funcţionarilor publici, şi incluse în sistemul informatic naţional integrat pentru gestionarea funcţionarilor publici şi a funcţiei publice.

 

La data de 30 noiembrie 2018, numărul autorităţilor şi instituţiilor publice ale căror structuri de funcţii publice au fost gestionate prin intermediul sistemului informatic integrat de management al funcțiilor și funcționarilor publici a fost de 4.352.

 

Numărul total de funcţii publice, la 30 noiembrie 2018, era de 172.883, din care:

  • 259 funcții publice ocupate;
  • 299 funcții publice temporar ocupate;
  • 371 funcții publice temporar vacante;
  • 954 funcții publice vacante.

În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2018, Agenţia a organizat 159 testări profesionale pentru funcţionarii publici din corpul de rezervă, pentru 266 funcţii publice vacante şi/sau temporar vacante. Totodată, Agenţia a emis 23 ordine de redistribuire din corpul de rezervă. Atribuțiile ANFP impun monitorizarea situației sancțiunilor disciplinare ale funcționarilor publici, pe baza documentelor transmise de  către  autoritățile  și instituțiile publice  prin intermediul portalului de management. Pe baza acestor date, în prima jumătate a anului 2018, s-au emis 2.785 de caziere administrative.

În domeniul strategic, la nivelul ANFP, se află în implementare Strategia pentru consolidarea administrației publice (SCAP) 2014-2020, Strategia privind dezvoltarea funcției publice  (SDFP) 2016-2020, Strategia privind formarea profesională pentru administrația publică (SFPAP) 2016-2020 și Strategia națională anticorupție (SNA) 2016-2020.

În domeniul reglementării, au fost transmise, pentru observaţii şi propuneri şi/sau pentru avizare, 142 proiecte de acte normative (67 de proiecte pentru observaţii şi propuneri şi 75 de proiecte pentru avizare); au fost primite spre analiză 9 propuneri legislative; au fost transmise răspunsuri la 7 întrebări și 2 interpelări formulate de deputați sau senatori; au fost elaborate și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, 3 Ordine ale Președintelui ANFP cu

 

caracter normativ; a fost elaborat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru evaluarea funcționarilor publici pentru anul 2018; se monitorizează în mod constant procesul legislativ al proiectului de Lege privind Codul Administrativ.

 

În domeniul monitorizării și evaluării implementării legislației, au fost soluționate 3.672 petiții, a fost întocmit și publicat, pe site-ul Agenției, Raportul privind respectarea normelor de conduită și  a  implementării  procedurilor  disciplinare  pentru  semestrul  I  2018,  au fost deschise 3  campanii  de  raportare  aferente  anului  2018,  au  fost  făcute  recomandări și s-a asigurat sprijinul permanent consilierilor de etică în vederea soluționării eficiente a aspectelor tehnice legate de implementarea platformei online de completare și transmitere a rapoartelor privind respectarea normelor de conduită și a implementării procedurilor disciplinare. Totodată, în cursul anului  2018,  prin  proiectul  Etica  –  Eficienţă, Transparenţă şi Interes pentru Conduita  din  Administraţie  –  SIPOCA  63,  a  fost dezvoltată componenta web a aplicației de colectare a informațiilor pentru monitorizarea respectării normelor de conduită și a implementării procedurilor disciplinare de către autoritățile și instituțiilor publice.

 

În domeniul contenciosului administrativ, în 2018, ANFP a avut/are calitatea de parte în 258 dosare (în 206 de dosare în calitate de pârât și în 52 de dosare în calitate de reclamant) şi și-a exercitat tutela administrativă în 14 cauze.

 

Autoritatea   Națională   de   Reglementare   pentru   Serviciile   Comunitare   de   Utilități Publice (ANRSC)

ANRSC are ca scop reglementarea, monitorizarea şi controlul, la nivel naţional, al activităţilor din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice aflate în sfera sa de reglementare. În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, republicată, cu modificările ulterioare, ANRSC este autoritatea de reglementare competentă pentru următoarele servicii de utilităţi publice: alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale, salubrizarea localităţilor, iluminatul public și transportul public local, conform competenţelor acordate prin legea specială.

În vederea atingerii obiectivelor, ANRSC a desfășurat o serie de activități specifice, respectiv:

 

  • reglementarea sectorială la nivel terțiar cu caracter obligatoriu în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice;
  • susținerea proiectelor de legi cu incidență în sfera de reglementare a ANRSC în Comisiile parlamentare, întâlniri cu ministerele de resort, asociațiile profesionale și patronale din domeniu și reprezentanții asociațiilor unităților administrativ-teritoriale;
  • licențierea furnizorilor de servicii comunitare de utilități publice, potrivit sferei sale de reglementare; au fost înregistrate 624 de documentaţii prin care operatorii serviciilor de  utilități publice din sfera de competență a ANRSC au solicitat acordarea de noi licențe (410 cereri), modificarea licențelor (183 cereri), retragerea licenţelor (26 cereri), care au fost soluționate astfel: 288 de cereri soluţionate prin acordarea de noi licenţe; 122 cereri soluţionate prin modificarea licenţelor; 24 prin retragerea licenţelor; 1 prin suspendarea licenței; 118 de cereri se află în procedură de analiză/evaluare; 66 de cereri au fost radiate din procedură. Comparativ cu anul 2017, se constată o creștere cu aproximativ 51% a numărului de cereri de acordare a licențelor pentru serviciul de iluminat public, precum și o creștere cu aproximativ 27% a numărului de cereri depuse de către noii operatori reorganizați ca servicii cu personalitate juridică.
  • avizarea prețurilor și tarifelor pentru serviciile comunitare de utilități publice, conform sferei sale de competență;
  • monitorizarea pieței serviciilor comunitare de utilități publice: ANRSC deține și actualizează permanent evidența prestatorilor serviciilor de utilităţi publice aflaţi în competenţa sa de reglementare; astfel, la sfârşitul anului 2018, în sfera serviciilor

 

comunitare de utilităţi publice îşi desfăşurau activitatea 2.518 prestatori (1.001 în serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare; 615 în serviciile de salubrizare a localităţilor; 469 în serviciile de transport public local de călători; 684 în serviciile de iluminat public);

  • monitorizarea și controlul modului de respectare și de conformare la legislația și reglementările din domeniul serviciilor comunitare de utilități publice:
  • derularea Proiectului de Twinning împreună cu Water Industry Commision for Scotland (WICS), finanțat de Comisia Europeană prin programul de Asistență Tehnică (SRSS) –  Eficientizarea  activității  Reglementatorului:  ANRSC   va asigura buna gestionare a datelor,  radiografia  pieței  serviciilor  publice,  va  susține  un  mediu investițional bun în felul  acesta asumarea țintelor europene   la nivelul serviciilor publice să poată deveni viabile și  România  să  evite  declanșare procedurilor de infringement; au fost finalizate acțiunile din cadrul proiectului la operatorul regional din Cluj și se află în curs de realizare Iași și Suceava;
  • ANRSC, alături de Asociația Română a Apei și Ministerul Apelor și Pădurilor, în calitate de beneficiari finali, a semnat acordul de implementare a acordului de servicii de asistență tehnică pentru implementarea proiectelor (Acord PISSA) în vederea asigurării de sprijin pentru consolidarea sectorului de apă și apă uzată din România, derulat în cadrul Axei 1 POAT 2014-2020, conform acordului dintre Ministerul Fondurilor Europene și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare; obiectivul prioritar al acordului este Realizarea Raportului privind opțiunile strategice de management   în   sectorul   de   apă   și   apă    uzată    din perspectiva îndeplinirii angajamentelor de conformare;
  • aprobarea Fișei de Proiect cu titlul „Întărirea capacității administrative a Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice pentru reglementarea, autorizarea, evaluarea și monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice” din cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014- 2020; proiectul se va desfășura pe o perioada de 28 de luni și contribuie la atingerea obiectivului specific al programului,  respectiv  dezvoltarea unui sistem coerent de gestiune printr-un  sistem  informatic  integrat,  introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de

 

Institutul Național de Administrație (INA)

 

Obiectivele generale stablite în planul operațional pentru anul 2018 au vizat:

  1. Întărirea capacității instituționale a INA;
  2. Dezvoltarea sistemului de formare profesională în acord cu cerințele actuale ale administrației publice;
  3. Creșterea vizibilității INA la nivel național și intenațional.

 

 

Pe linia formării profesionale, INA a derulat o serie de activități, dintre care cea mai apreciată și elocventă a fost organizarea Programului de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice din categoria înalților funcționari publici, la care au participat:

Categorie Număr participanți
Miniștri 1
Deputați 5
Secretari de stat 4
Subsecretari de stat 2
Înalți funcționari publici 38
Funcționari publici de conducere 27
Funcționari publici de execuție 15
Vicepreședinți Consilii Județene 2
Viceprimari 1
Alte persoane interesate 5

 

De asemenea, eforturile s-au concentrat și pe elaborarea documentelor necesare organizării programului de formare Academia de Leadership, cofinanțat de Consiliul Europei, elaborarea documentelor necesare organizării programului de formare specializată destinat administratorilor publici, elaborarea documentelor necesare organizării programului de formare specializată destinat secretarilor unităților administrativ-teritoriale, precum și dezvoltarea colaborării inter şi intra-instituţionale în domeniul formării profesionale.

În perioada mai – decembrie 2018, INA a organizat 85 de programe de perfecţionare (43 de programe din Oferta INA, 42 de programe la cererea beneficiarilor), la care au participat

1.215 funcţionari publici şi personal contractual din administraţia publică centrală şi locală. Cele mai solicitate programe de perfecţionare au fost cele din domeniul prioritar elaborarea reglementărilor (25 de programe), urmate de programe din domeniile: management financiar, audit intern, resurse umane, managementul serviciilor sociale, comunicare şi relaţii publice, urbanism, achiziţii publice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here