Datele INS arată că în 4 ani salariile nete din învățământ au crescut cu 84%. Şi în Sănătate salariile s-au majorat la nivelul anului 2020, la care s-au adăugat alte beneficii importante. Cu toate acestea, profesorii se plâng că majorările au fost absorbite de creşterea preţurilor, situaţie confirmată de INS, iar sindicatele din Sănătate cer ministrului măsuri pentru combaterea şpăgii, deoarece majorările salariale nu au schimbat situaţia din sistemul sanitar.
Salariul mediu net din Educație a fost, în noiembrie 2018, de 2.877 de lei, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică. În urmă cu exact 4 ani, în luna noiembrie 2014, potrivit datelor publicate atunci de INS, salariul mediu net în Învățământ era de 1.567 de lei. Între cele două momente salariul a crescut cu 84%, iar inflația a erodat 4,85% din această creștere, potrivit datelor transmise de INS. Din februarie, se adaugă 25% la salariu, iar în decembrie s-a introdus un aşa numit sport de suprasolicitare de 10%.
Mai multe cadre didactice au scris mesaje în care prezintă ceea ce ei numesc „situația reală a profesorilor”. Am ales să publicăm două dintre aceste scrisori trimise redacției Edupedu.ro. În prima, un profesor titular cu 10 ani vechime a detaliat cheltuielile și costurile pe care le are, raportat la venituri, în încercarea de a explica în ce situație se află el și colegii săi din învățământ.
Un alt mesaj al unui profesor revoltat de situația din învățământ:
Medici şi asistente, salarii mărite începând din martie 2018
Potrivit noii grile de salarizare, un medic primar, care acum câştigă 6.010 lei brut, va avea un salariu de bază de 13.338 de lei, iar un medic specialist, care acum are 4.675 de lei, va primi un salariu de 10.563 de lei.
La anatomie patologică şi medicină legală, un medic primar va avea o creştere salarială de la 9.481 de lei la 16.250 de lei, iar un autopsier debutant, care acum are un salariu de 2.600 de lei, va avea un salariu brut de 4.693 de lei.
- un medic primar din unităţile clinice, care acum câştigă 6.010 lei, va avea un salariu brut de 13.338 lei
- un medic specialist, care acum are 4.675 de lei, va primi de la 1 martie un salariu de 10.563 de lei
- un medic rezident anul I, care acum are un salariu brut de 2.769 de lei, va primi 5.700 de lei
- un medic rezident an II, care acum are 3.089 de lei, va avea 6.100 de lei
- un medic rezident an III va avea 6.700 de lei, de la 3.431, cât primeşte acum,
- un medic rezident an IV, al cărui salariu este acum de 3.524 de lei, va câştiga un salriu brut de 7.300 de lei.
La serviciile de ambulanţă, un medic primar, al cărui salariu este în prezent de 6.010 lei, va câştiga 13.338 lei, în timp ce un rezident an IV-V, al cărui salariu este acum de 3.524 lei, va avea un salariu de 7.300 de lei.
SALARII MEDICI 2018. Un biolog din unităţile clinice va avea o creştere salarială de la 3.685 de lei la 4.905 lei, iar un psiholog principal, al cărui salariu este acum de 3.478 de lei, va avea un salariu de 4.905 lei.
Salarii mărite și pentru personalul medical auxiliar
O infirmieră va avea salariul dublu – de la 1.725 de lei, cât câştigă în prezent, la 3.550 de lei, în timp ce un brancardier sau spălătoreasă, care acum au un salariu brut de 1.700 de lei, vor avea 2.950 de lei. La medicină legală, o spălătoreasă va avea un salariu lunar brut de 3.835 de lei, faţă de 2.594 lei, cât are acum.
Solidaritatea Sanitară: Reprezentanţii Guvernului nu trebuie să vorbească lacrimogen despre şpagă, ci să aplice măsuri de reformă care au ca efect reducerea acestui fenomen
Federaţia sindicală „Solidaritatea Sanitară” precizează că a făcut o serie de propuneri pentru reducerea fenomenului şpăgii în domeniul medical, pe care Ministerul Sănătăţii nu le-a acceptat sau nu le-a aplicat. Reprezentanţii sindicatelor din sănătate spun că reprezentanţii Guvernului nu trebuie să vorbească lacrimogen despre şpagă, ci să aplice măsuri de reformă care au ca efect reducerea acestui fenomen.
Propunerile sindicaliştilor sunt:
– Introducerea concursului naţional de ocupare a posturilor pentru medici şi asistente medicale
– Introducerea avertizorului de integritate
– Introducerea sistemului de despăgubire a pacienţilor pentru prejudicii
– Adoptarea unei Strategii Naţionale de Management a Resurselor Umane din Sănătate
– Crearea Agenţiei Sectoriale pentru Coordonarea Formării Profesionale Continue şi Fondul Unic de Finanţare a Formării Profesionale Continue a Specialiştilor din Sănătate
– Introducerea auditului tipului de muncă
– Interzicerea contractarii unor servicii prestate de persoane juridice care să înlocuiască activitatea desfăşurată în mod uzual de angajaţi ai unităţilor sanitare
– Reforma finanţării sistemului public de sănătate pentru a se asigura servicii medicale la nivelul posibilităţilor reale şi plata acestor serviciu către spitale la nivelul costurilor de piaţă ale acestora (incluzând costurile salariale reale)
Conform sursei citate, unele dintre aceste propuneri au fost respinse de Ministerul Sănătăţii, iar cele acceptate nu au fost aplicate.
În opinia federaţiei, această analiză sintetică conduce la următoarele concluzii:
- Nu poţi lega picioarele unei persoane şi apoi s-o acuzi că nu aleargă! Cu alte cuvinte, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” nu poate fi acuzată de lipsă de implicare (în limitele competenţei) în problema corupţiei în condiţiile în care se refuză aplicarea propunerile noastre ce ar contribui la reducerea corupţiei.
- În condiţiile în care atât existenţa acestor propuneri cât şi refuzul implementării lor sunt dovedite, este evident că invitarea noastră oficială la rezolvarea problemei „şpăgilor din sănătate” este una pur formală, guvernanţii nefiind interesaţi de propunerile noastre.
- Având în vedere cele amintite la punctele anterioare, este evident că promovarea discuţiilor despre „şpaga din sănătate” în contextul negocierilor pentru corectarea aberaţiilor din salarizarea angajaţilor are ca singur scop încercarea de a înlocui discuţiile publice despre efectele negative ale OUG 114/2018 (şi ale legii salarizării) cu tema şpăgilor.
- Încercarea de abatere a atenţiei opiniei publice de la problemele legii salarizării, cu care se confruntă marea majoritate a angajaţilor din sănătate, la problemele legate de plăţile informale, ce caracterizează o minoritate a salariaţilor, constituie doar o manipulare politică, între cele două probleme lipsind legătura de cauzalitate pe care încearcă s-o sugereze guvernanţii. Presupunând că Guvernul ar reuşi rezolvarea problemei „şpăgilor din sănătate” problemele generate de legea salarizării şi de OUG 114/2018 ar rămâne neschimbate.
„Considerăm că reprezentanţii Guvernului nu trebuie să vorbească lacrimogen despre şpagă, ci să aplice măsuri de reformă care au ca efect reducerea acestui fenomen. De asemenea, credem că nu măsurile anti-şpagă vor determina dispariţia plăţilor informale, ci reforma sistemului sanitar care să anuleze contextele care determină astfel de situaţii, propunerile noastre fiind centrate pe o astfel de abordare”, se mai arată în comunicat.
Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, sâmbătă, într-o intervenţie telefonică la Digi24, că a fost criticată pentru multiplele controale realizate şi că soluţia este să mărească valoarea amenzilor.
90% din veniturile romanilor in 2018 s-au dus pe mancare si taxe catre stat
Sursa: romaniatv.net
