Motivarea decizieri Curţii Constituţionale prin care modificările la Codul Penal au fost declarate neconstituţionale prezintă critici dure la adresa proiectului de lege adoptate de PSD-ALDE în Parlament.
Una din modificările cel mai dur criticate de judecătorii constituţionali este fix cea privind infracţiunea de abuz în serviciu de care este direct interesat Liviu Dragnea. Potrivit motivării CCR, modificarea definiției infracțiunii de abuz în serviciu echivalează cu o dezincriminare a acestei fapte, pentru că ar permite ca un funcționar public să scape nepedepsit în cazul în care comite această infracțiune fără a obține un folos pentru el sau pentru familie sau în cazul în care ar refuza să-și îndeplinească îndatoririle de serviciu.
De asemenea, CCR a reproșat majorității PSD-ALDE că a încălcat decizia Curții din 2016 referitoare la abuzul în serviciu, nepunând de acord prevederile din Codul Penal cu respectiva decizie, citează g4media din motivarea CCR.
Judecător raportor pe Codul penal a fost Livia Stanciu, fosta președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a făcut parte din completul care l-a condamnat pe Liviu Dragnea a doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul ”Referendumul”.
Modificările Cosului penal au fost adoptate în sesiunea extraordinară a Parlamentului din iulie 2018, abuzul în serviciu fiind dezincriminat parțial printr-un amendament al PSD, care la rândul lui a preluat aproape în totalitate o propunere venită de la Ministerul Justiției. Noua formulare a abuzului în serviciu stabilea că infracțiunea este doar atunci când un funcționar public fură pentru el sau pentru familie, nu și dacă face acest lucru pentru terți, scade limitele pedepselor și, implicit, a termenului de prescripție, elimină pedeapsa complementară de interzicere a dreptului de a ocupa o funcție publică, iar fapta trebuie comisă în timpul orelor de program pentru a fi considerată infracțiune. Mai mult, articolul privind abuzul în serviciu ”nu se aplică în cazul elaborării, emiterii și aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern”.
Sursa: b1.ro