Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat luni, pentru 20 mai, judecarea dosarului angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu.
La acest termen, Liviu Dragnea a dat o declaraţie în sala de judecată, după care, în mod normal, ar fi trebuit să fie dezbateri pe fond.
Avocaţii lui Dragnea şi ai celorlalţi inculpaţi au solicitat însă amânarea dezbaterilor până pe 19 aprilie, când Curtea Constituţională urmează să ia o decizie cu privire la conflictul de natură constituţională dintre Parlament şi Instanţa supremă pe tema completurilor specializate pe cazurile de corupţie.
Procurorul de şedinţă de la DNA nu a fost de acord cu amânarea procesului, acuzându-i pe avocaţi că urmăresc tergiversarea judecării dosarului.
„Ne opunem cererilor de amânare pentru că avem rezerve că se va pronunţa pe 19 aprilie o decizie a Curţii Constituţionale. Parlamentul se află în conflict cu el însuşi şi acel conflict de natură constituţională nu are efect asupra dosarului în cauză. Se încearcă tergiversarea cauzei, pentru că un membru al completului urmează să se pensioneze”, a spus procurorul.
Tot acum, procurorul de şedinţă a ridicat două excepţii de neconstituţionalitate în legătură cu prevederile art. 29 din Legea 78/2000 şi art.174 din Codul penal, fără a cere însă amânarea procesului.
Judecătorii au admis solicitarea avocaţilor, iar procesul a fost amânat cu o lună.
„Considerăm că sunt întemeiate cererile de amânare pentru a garanta drepturile de apărare ale inculpaţilor, inclusiv aspecte privind sesizarea Curţii Constituţionale”, a anunţat preşedintele completului, Alexandra Iuliana Rus.
Articolele atacate de DNA la Curtea Constituţională
Art. 29 din Legea 78/2000: Pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.
Această prevedere are un caracter general și ambiguu, neindicând, în mod clar și de o manieră concretă, în ce constă specializarea completurilor care trebuie să judece faptele de corupție prevăzute în această lege, contestă procurorii DNA, potrivit G4Media.ro.
Având în vedere acest aspect, textul criticat este neclar, lipsit de previzibilitate și accesibilitate, întrucât legiuitorul nu a definit noțiunea de ”completuri specializate” și nu a stabilit care sunt criteriile conform cărora un complet de judecată devine specializat.
Art. 174 Cod penal: Prin săvârșirea unei infracțiuni sau comiterea unei infracțiuni se înțelege săvârșirea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice.
Art. 154 alin. 2 teza I: Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârșirii infracțiunii.
Sursa: romaniatv.net
