CCR a admis sesizarea lui Iordache pe completurile specializate în cazurile de corupție de la Curtea Supremă

Sursa foto: romaniatv.net

Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă de Florin Iordache (PSD) pe completurile specializate în cazurile de corupție de la Curtea Supremă, potrivit B1 TV. Sesizarea a fost depusă de social-democrat pe vremea când îi ținea locul lui Liviu Dragnea la șefia Camerei Deputaților.

CCR a amânat de cinci ori luarea unei decizii în acest caz.

Sentinţele din prima instanţă ar putea fi contestate și desființate, iar procesele s-ar putea relua de la zero.

Cristina Tarcea, şefa Inaltei Curti, a ridicat mai multe exceptii, iar Curtea Constitutionala a suspendat sedinta pentru 30 de minute, scrie site-ul Ziare.com., citat de romaniatv.net.

Tarcea a pus in discutie schimbarea componentei CCR, a judecatorului raportor, a sefului Camerei Deputatilor si a sesizarii CJUE.

Şefa Instanţei supreme, Cristina Tarcea, a cerut miercuri suspendarea dezbaterilor de la Curtea Constituţională privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe completurile specializate în cauze de corupţie, susţinând că trebuie aşteptată o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

La începutul şedinţei de la CCR, Tarcea a explicat că mai multe instanţe din ţară au sesizat CJUE cu privire la competenţa Curţii Constituţionale de a lua o decizie în legătură cu modalitatea de compunere a instanţelor.

Astfel, a arătat Tarcea, prin încheierea din 22 aprilie 2019, un complet de cinci judecători de la ÎCCJ a adresat CJUE următoarea întrebare: “Art. 19 alin 1 din Tratatul privind UE trebuie interpretat în sensul că se opune adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să aprecieze asupra modalităţii compunerii unor completuri de judecată, cu consecinţa creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate într-un interval de timp?”.

De asemenea, printr-o altă încheiere din 13 mai 2019, un alt complet de 5 judecători de la Instanţa supremă a sesizat CJUE cu întrebarea: “Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 19 alineatul (1) din acelaşi tratat şi articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun intervenţiei unei curţi constituţionale (organ care nu este, potrivit dreptului intern, instanţă de judecată) cu privire la modalitatea în care instanţa supremă a interpretat şi aplicat legislaţia infraconstituţională în activitatea de constituire a completurilor de judecată?”.

Preşedintele ÎCCJ a mai spus că mai este o sesizare a Curţii de Apel Bucureşti trimisă la CJUE, iar una dintre întrebări este: “Principiul supremaţiei dreptului european se opune unei reglementări interne care să permită unei instituţii politico-jurisdicţionale, precum Curtea Constituţională, să înfrângă prin decizii nesupuse unei căi de atac principiul raporturilor juridice?”.

“În acest context, având în vedere faptul că pe rolul CJUE se află trei întrebări prealabile care vizează compatibilitatea competenţelor Curţii Constituţionale de a stabili cu privire la modalitatea de compunere a instanţelor care fac parte din sistemul judiciar, vă rugăm să dispuneţi suspendarea cauzei până când se va pronunţa CJUE”, a cerut Tarcea.

Pe de altă parte, şefa Instanţei supreme a contestat numirea preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, ca judecător raportor în acest caz.

De asemenea, Tarcea a spus că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache nu avea calitatea de a depune sesizarea la CCR.

Solicitarea Cristinei Tarcea de suspendare a dezbaterilor a fost însă respinsă de CCR.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here