Curtea Constituţională a României (CCR) discută, joi, sesizările depuse de către PNL, USR şi de către preşedintele Klaus Iohannis la legile prin care au fost modificate Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. CCR a amânat dezbaterile de patru ori ori până acum.
CCR a avut pe ordinea de zi, în 22 mai, în 28 mai, în 4 iunie şi în 26 iunie, obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Obiecţiile au fost formulate de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România, precum şi de Preşedintele României.
De asemenea, CCR a avut pe ordinea de zi, în aceleaşi şedinţe, obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară. Obiecţiile au fost formulate de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România, precum şi de preşedintele României.
De fiecare dată dezbaterile au fost amânate.
Partidele reclamă peste trei sute de modificări „nocive” aduse Codului penal şi Codului de procedură penală care vin „în contradicţie nu doar cu statul de drept, şubrezind politica penală a României şi favorizând infractorii, dar şi cu Legea fundamentală”.
Semnatarii sesizărilor au invocat atât motive extrinseci, cât şi motive intrinseci de neconstituţionalitate şi apreciază că ambele legi sunt neconstituţionale în ansamblul lor.
În cazul modificărilor la Codul penal, de exemplu, USR consideră că legea a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 69 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, fapt care aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 69 din Constituţia României.
Similar, în cazul legii care amendează Codul de procedură penală, a fost încălcat principiul bicameralismului, în condiţiile în care Camera Deputaţilor, Cameră decizională, a eliminat mai mult de jumătate din amendamentele adoptate de Senat pentru punerea în acord a dispoziţiilor declarate neconstituţionale.
„În ciuda declaraţiilor puterii, aceste articole nu reprezintă transpuneri ale deciziilor CCR, ci doar voinţa politică a coaliţiei PSD-ALDE, a cărei unică preocupare este, de aproape doi ani şi jumătate, destructurarea sistemului judiciar şi albirea dosarelor corupţilor, pentru ca infractorii să poată fura liniştiţi în continuare, să nu răspundă pentru faptele lor şi să rămână şi cu banii furaţi”, a transmis USR, la momentul depunerii sesizării.
„Sunt favorizaţi direct infractorii, printr-un text de lege”, a spus, la momentul adoptării modificărilor, deputatul liberal Raluca Turcan, care a adăugat că „dublul condamnat definitiv Liviu Dragnea a coordonat votul colegilor săi de partid”.
„Nimic mai grav, nimic mai descurajant pentru orice om de bună credinţă. (…) Au dat acest vot astăzi în Parlamentul României împotriva tuturor cerinţelor din partea Uniunii Europene, Parlamentul European, Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia, dar, mai ales, împotriva aşteptărilor oamenilor corecţi din această ţară care îşi doresc ca legea să fie aceeaşi pentru toată lumea şi în România şi să pot să trăieşti în respect faţă de lege”, a declarat liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan.
Sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis care vizează Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a fost trimisă CCR în 10 mai.
„Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a fost transmisă de către Parlament Preşedintelui României în vederea promulgării la data de 2.05.2019. Această lege a fost supusă controlului anterior de constituţionalitate, prin Decizia nr. 650/2018 Curtea Constituţională constatând neconstituţionalitatea unora dintre dispoziţiile sale”, a transmis şeful statului.
Acesta a precizat că, în procedura reexaminării legii, „Parlamentul a adoptat legea criticată cu depăşirea limitelor fixate prin Decizia nr. 650/2018”.
„Astfel, cu ocazia punerii în acord a unora dintre dispoziţiile legii, declarate neconstituţionale, cu Decizia nr. 650/2018, Parlamentul, pe de o parte şi-a ignorat obligaţia constituţională de a pune în acord textele din legea criticată cu decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, aspect ce contravine dispoziţiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) şi alin. (4) din Constituţie, iar pe de altă parte, în procedura punerii de acord nu a realizat corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalităţii, fiind astfel încălcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie”, a arătat şeful statului în sesizarea de neconstituţionalitate.
Tot atunci, Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
„Legea a fost transmisă de către Parlament Preşedintelui României în vederea promulgării la data de 2.05.2019. Această lege a fost supusă controlului anterior de constituţionalitate, prin Decizia nr. 633/2018 Curtea Constituţională constatând neconstituţionalitatea unora dintre dispoziţiile sale. Însă, în procedura reexaminării legii – deschisă potrivit art. 147 alin. (2) din Constituţie – Parlamentul a adoptat legea criticată cu încălcarea art. 147 alin. (2) din Constituţie. Astfel, cu ocazia punerii în acord a unora dintre dispoziţiile legii, declarate neconstituţionale, cu Decizia nr. 633/2018, Parlamentul, pe de o parte şi-a ignorat obligaţia constituţională de a pune în acord textele din legea criticată cu decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, aspect ce contravine dispoziţiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) şi alin. (4) din Constituţie, iar pe de altă parte, în procedura punerii de acord nu a realizat corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalităţii, fiind astfel încălcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie”, a mai transmis şeful statului.
Modificările Codului Penal şi Codului de procedură penală au fost adoptate, în 24 aprilie, de Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională.
Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală a fost adoptat cu 181 de voturi „pentru” şi 83 „împotrivă”, iar cel de modificare a Codui Penal a fost adoptat cu 180 de voturi „pentru” şi 81 „împotrivă”.
Ambele proiecte au fost dezbătute în procedură de urgenţă, dat fiind că ordonanţele de urgenţă care ar fi trebuit să pună în acord codurile cu deciziile Curţii Constituţionale nu au fost emise.
„Nu s-a adus nicio modificare, nici măcar o virgulă deasupra deciziilor Curţii Constituţionale”, a spus, după adoptarea proiectelor, liderul de atunci al PSD, Liviu Dragnea.
Sursa: romaniatv.net
