Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a afirmat vineri că şefa CSM, Lia Savonea, „tânjeşte de mult” la revocarea conducerii Instanţei supreme, pentru a numi în loc persoane „mai puţin predispuse la independenţă”.
„Doamna Savonea are încredere în opiniile juridice ale domnilor Stan şi Deliorga. Eu am încredere în experienţa în drept a judecătorilor Morar şi Pivniceru. Doamna Savonea tânjeşte de mult la revocarea conducerii ÎCCJ, pentru a numi în loc persoane mai puţin predispuse la independenţă faţă de dânsa. Cât despre Inspecţia Judiciară, tocmai CSM a constatat recent o acţiune disciplinară lovită de nulitate absolută faţă de mine, adică abuzivă. Realitatea este că, până în septembrie, am drept de vot în CSM, vot pe care nu-l poate controla şi de care vrea să scape”, a declarat pentru Digi 24 Cristina Tarcea.
Replica Cristinei Tarcea vine după ce Lia Savonea a anunţat, într-o conferinţă de presă, că va convoca Secţia pentru judecători a CSM pentru a stabili responsabilitatea conducerii instanţei supreme, în contextul deciziei CCR privind completurile specializate.
„În calitate de preşedinte CSM, voi convoca Secţia pentru judecători în vederea analizării responsabilităţii conducerii Instanţei supreme, cel mai probabil printr-un control al Inspecţiei Judiciare. Potrivit articolului 19 alineatul 3 din Legea 304/2004, responsabilitatea formulării propunerii de constituire a completurilor specializate revenea preşedintelui Instanţei supreme sau vicepreşedintelui care a coordonat activitatea în materie penală”, a spus Lia Savonea.
Savonea a adăugat că trebuie să existe ”un grad de exigenţă şi rigoare la un standard ridicat” în ceea ce priveşte conduita managerială la ÎCCJ.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este situată, constituţional şi legal, în vârful ierarhiei instanţelor judecătoreşti din România. Este al doilea conflict de natură constituţională, efect al nerespectării dispoziţiilor legii de către conducerea acesteia, cu efecte asupra drepturilor părţilor la un proces echitabil. Conduita managerială a Instanţei supreme trebuie să aibă un grad de exigentă şi rigoare la un standard ridicat. În orice caz, nu mai scăzut decât în cazul tribunalelor sau curţilor de apel din România”, a precizat preşedintele CSM.
