Raportul MCV România. CE a constatat o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi

Comisia a salutat faptul că în luna iunie guvernul român şi-a exprimat dorinţa de a-şi reseta abordarea şi ia notă că s-au depus eforturi pentru a participa la noi consultări şi dialog cu sistemul judiciar. Comisia aşteaptă cu nerăbdare transpunerea acestui angajament în legislaţie şi în alte măsuri concrete. Progresele vor presupune măsuri concrete – atât legislative, cât şi administrative – pentru a trata recomandările rezumate în acest raport.

„Instituţiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi să asigure eficacitatea garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru”, mai arată comunicatul Comisiei Europene.

În raportul din noiembrie 2018, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că evoluţiile din România puseseră sub semnul întrebării ireversibilitatea progreselor. Drept rezultat, cele 12 recomandări incluse în raportul din ianuarie 2017 nu au mai fost suficiente pentru ridicarea MCV şi au fost necesare opt recomandări suplimentare.

Atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au susţinut acest punct de vedere, Parlamentul European a adoptat o Rezoluţie care solicita cooperare şi evoca riscurile pentru statul de drept. Concluziile Consiliului din decembrie 2018 au cerut în mod specific României să pună în practică recomandările suplimentare.

Care sunt obiectivele de referință din cadrul MCV pentru România?

• Obiectivul de referință nr. 1: garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient, în special prin consolidarea capacităților și a responsabilizării Consiliului Superior al Magistraturii. Prezentarea evoluțiilor și evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă și penală.
• Obiectivul de referință nr. 2: înființarea, conform celor prevăzute, a unei agenții pentru integritate cu responsabilități în domeniul verificării patrimoniului, a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale, competentă să adopte decizii obligatorii pe baza cărora să se aplice sancțiuni disuasive.
• Obiectivul de referință nr. 3: consolidarea progreselor realizate, concomitent cu realizarea în continuare a unor anchete profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt.
• Obiectivul de referință nr. 4: adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale.

Raportul de astăzi prezintă o serie de recomandări suplimentare menite să readucă procesul de reformă pe traiectoria corectă. În acest sens, va fi necesar ca instituțiile-cheie din România să facă dovada angajamentului ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției, care sunt pietre de temelie indispensabile, și să redea statului capacitatea de a acționa, prin pârghiile sale de control și echilibru, atunci când există riscul de regres.

Pentru remedierea situației, se recomandă următoarele măsuri:

1. Legile justiției

• Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
  • Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale Grupului de state împotriva corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei.

2. Numiri/revocări în cadrul sistemului judiciar

• Suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt.
• Relansarea unui proces de numire a unui procuror-șef al DNA cu experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în materie de corupție.
• Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecției Judiciare.
• Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017.

3. Codul penal și Codul de procedură penală

• Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
• Redeschiderea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală, ținându-se seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul MCV și de avizul Comisiei de la Veneția.

Etapele următoare: Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situația și va efectua o evaluare a acesteia înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esențială pentru a repune procesul de reformă pe calea cea bună și pentru a asigura revenirea la o traiectorie care să permită încheierea MCV, astfel cum se menționa în raportul din ianuarie 2017.