Brexitul, doar o chestiune de timp. Boris Johnson a câştigat categoric alegerile parlamentare din Marea Britanie

Sursa foto: b1.ro

Partidul Conservator, condus de anti-europeanul Boris Johnson, a câştigat categoric alegerile parlamentare anticipate din Mare Britanie, organizate joi.

Potrivit BBC, numărătoarea provizorie arată următoarea situaţie:

  • Partidul Conservator – 363 locuri – 44% (iniţial avea 322 de locuri în parlament)
  • Partidul Laburist – 203 locuri – 33% (iniţial avea 262 de locuri în parlament)
  • Partidul Național Scoțian (SNP) – 48 de locuri  – 7,41%  (iniţial avea 35 locuri de locuri în parlament)
  • Liberal-Democrații – 11 locuri – 1,7% (iniţial avea 12 locuri ]n parlament)

Pentru Partidul Conservator (partidul din spatele Brexitului) victoria este mai mult decât suficientă pentru a avea majoritate confortabilă în parlament. Este, de altfel, cea mai categorică victorie a conservatorilor din 1987 încoace. Pentru Laburişti, însă, este cea mai gravă înfrângere din 1935 încoace, o evoluţie ce o confirmă pe cea a rezultatelor de la europarlamentare, unde a obţinut tot un rezultat dezastruos.

“Se pare că guvernul conservator ale acestei naţiuni unitare a primit un nou mandat puternic pentru a înfăptui Brexitul. În primul rând doresc să le mulţumesc celor din această tară care au venit la un vot organizat în decembrie (…) care care ne oferă , acestui nou guvern, şansa de a respecta voinţa democratică a populaţiei britanice pentru a schimba această ţară în mai bine şi pentru a valorifica potenţialul întregii populaţii a acestei ţări”, a declarat premierul populist al Marii Britanii.

„Sper că petreceți în seara asta. Cu ceva noroc, de mâine începem munca”, le-a mai spus Boris Johnson susținătorilor săi, printr-un mail.

Foto: Cum au votat britanicii (sursă foto: Daily Mail)

  • Ce este foarte probabil să se întâmple acum 

Boris Johnson a anunţat, încă din timpul campaniei electorale, că va “înfăptui Brexitul”. Prin urmare, având o majoritate atât de clară în parlament, Boris Johnson vă putea să-;i aprobe propriul acord de Brexit făcut cu Uniunea Europeană şi teoretic, va putea scoate Marea Britanie din Uniunea Europeană înainte de 13 ianuarie 2020. De fapt, cu o astfel de majoritate, Partidul Conservator îşi poate trece practic orice lege, întrucât partidele opoziţie nu au suficiente voturi, nici măcar dacă se coalizează toate. Din multe puncte de vedere este aceeaşi situaţie care era în România, după alegerile parlamentare din 2016, atunci când PSD avea o majoritate de 46%.

De cealaltă parte, rămâne de văzut dacă Partidul Laburist îl va mai menţine pe Jeremy Corbyn la şefia partidului. Dat fiind faptul că, cu el la conducere, Partidul Laburist a suferit două înfrângeri electorale consecutive, cel mai probabil că Jeremy Corbyn nu va mai rămâne în funcţie.

Cronologia evoluțiilor importante de anul acesta legate de Brexit

  • 13 decembrie – Partidul Conservator, condus de Boris Johnson, câştigă categoric alegerile parlamentare anticipate;
  • 12 decembrie – Marea Britanie susține alegeri generale anticipate;
  • 6 noiembrie – Parlamentul britanic a fost dizvolvat cu câteva zile înainte de alegerile anticipate;
  • 29 octombrie – Parlamentul britanic își dă consimțămânatul pentru organizarea de alegeri anticipate pe data de 12 decembrie;
  • 28 octombrie – Camera Comunelor respinge propunerea lui Boris Johnson de organizarea de alegeri anticipate pe 12 decembrie;
  • 28 octombrie – Consiliul European aprobă amânarea Brexitului pentru data de 31 ianuarie 2020;
  • 22 octombrie – Parlamentul britanic aprobă transpunerea acordului de Brexit în legislația națională;
  • 17 octombrie – Boris Johnson și liderii UE au căzut de acord cu privire la un acord de Brexit
  • 17 octombrie – Consiliul European a aprobat noul acord pentru Brexit și au adoptat o declarație politică privind relațiile viitoare
  • 2 octombrie – Guvernul Boris Johnson înaintează Uniunii Europene o propunere de Brexit care, printre altele, ar duce la încălcarea “Acordului de la Belfast”;
  • 24 septembrie – Instanţa Supremă britanică declară ilegală motivarea în baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului;
  • 18 septembrie – Parlamentul European adoptă o rezoluţie prin care susţine o nouă amânare a Brexitului;
  • 18 septembrie – Scoţia anunță un nou referendum pentru independență în cazul unui Brexit fără acord;
  • 11 Septembrie – Curtea de Apel din Scoţia declară ilegală motivarea în baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului. Decizia a fost atacată la Curtea Supremă;
  • 9 septembrie  Camera Comunelor respinge și a doua solicitare a premierului Boris Johnson de a fi organizate alegeri anticipate și intră în vigoare suspendarea parlamentului britanic;
  • 9 septembrie – Regina Elisabeta a II-a a promulgat legea care împiedică un  Brexit fără acord
  • 4 septembrie – Camera Comunelor respinge solicitarea premierului Boris Johnson de a fi organizate alegeri anticipate;
  • 4 septembrie – Camera Comunelor aprobă o lege care împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
  • 3 septembrie – Boris Johnson pierde majoritatea în Camera Comunelor;
  • 28 august – Boris Johnson i-a cerut reginei Elisabeta a II-a să suspende Parlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
  • 18 august – Guvernul Boris Johnson a abrogat Actul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat la Uniunea Europeana
  • 27 iulie – Boris Johnson devine prim-ministrul Marii Britanii;
  • 26 mai – “Partidul Brexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
  • 24 mai – Theresa May îşi anunță demisia din funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
  • 10 aprilie – Uniunea Europeană amână Brexitul până la data de 31 octombrie 2019;
  • 5 aprilie – Theresa May solicită Uniunii Europene o amânare a Brexitului până pe 30 iunie 2019;
  • 3 aprilie – Parlamentul britanic o obligă pe Theresa May să asigure un Brexit “ordonat” (adică cu acord) sau să obţină o nouă amânare a Brexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord de Brexit;
  • 1 aprilie – Parlamentul britanic dă voturi indicative negative cu privire la un referendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
  • 29 martie – Parlamentul britanic respinge, pentru a treia oara, acordul de Brexit;
  • 21 martie – Uniunea Europeană respinge propunerea Marii Britanii de amânare a Brexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei până pe 22 mai în situația în care va exista un acord;
  • 20 martie – Premierul Theresa May solicită o prelungire a perioadei de Brexit până oe 30 iunie;
  • 14 martie – Parlamentul britanic respinge ideea susţinerii unui al doilea referendum;
  • 14 martie – Parlamentul britanic aprobă ideea amânării Brexitului;
  • 13 martie – Parlamentul britanic se pronunţă împotriva unui Brexit fără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
  • 12 martie – Parlamentul britanic respinge şi al doilea acord de Brexit;
  • 14 februarie – Parlamentul britanic respinge primul acord de Brexit

Sursa: b1.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here