Liviu Dragnea a fost adus săptămâna trecută de la Penitenciarul Rahova la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde s-a judecat o cale extraordinară de atac introdusă de fostul lider al PSD împotriva deciziei de condamnare. Completul de judecată a decis să amâne decizia pentru 21 ianuarie 2020, motivul invocat fiind că magistraţii au nevoie de timp pentru a delibera. Marţi, 21 ianuarie, au respins recursul.
Avocatul lui Liviu Dragnea, Flavia Teodosiu, a declarat, marţi, la ieşirea din sala de judecată, că a formulat recurs n casaţie întrucât la judecarea dosarului ”s-a aplicat în mod greşit legea, în mod răsturnat”, iar Liviu Dragnea a refuzat să plătească un prejudiciu întrucât s-a considerat nevinovat.
”Am susţinut şi susţin cu tărie acest recurs în casaţie. Cosider în continuare că, în niciun caz, textul de lege care se presupune că ar fi fost încălcat de doamna Alesu, în caltate de actor al infracţiunii abuzului în seriviciu, nu prevede o oblgaţie pe care aceasta să o fi încălcat, nu dispune cu privire la o conduită pe care aceasta să o fi avut la acel oment. Ori, dacă nu există o faptă care să fie incriminată de legea penală, este evident că nu poate fi reţinută în sarcina acesteia săvârşirea infracţiunii şi, cu atât mai puţin, să se reţină în sarcina domnului Dragnea instigarea la săvârşirea unei asemenea infracţiuni”, a declarat, marţi, avocatul lui Liviu Dragnea, Flavia Teodosiu.
Întrebată de ce a formulat recusrul în casaţie, avocatul a precizat: ”Instanţa a reinterpretat textul de lege. Acesta este şi motivul pentru care am formulat recursul în casaţie, tocmai pentru că, în opinia noatră, s-a aplicat în od greşit legea, în mod răsturnat”.
Flavia Teodosiu a precizat că admiterea recursului în casaţie ar arăta cu certitudine că Livu Dragnea a stat nevinovat în penitenciar.
Amintim că, pe 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Instanţa supremă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
Fostul lider social-democrat a contestat condamnarea prin introducerea a două căi extraordinare de atac – contestaţia în anulare şi recursul în casaţie.
