.

­GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

privind

modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

Având în vedere imperativul bunei funcționări a administrației publice locale și necesitatea remedierii distorsiunilor din procesul de alegere al acestora, fapt care să garanteze un standard ridicat de reprezentativitate și legitimitate pentru alegerea consiliilor județene și să oprească degradarea autorității administrațiilor publice locale,

Ținând cont de nevoia de corelare dintre modul de alegere a președinților consiliilor județene și condiția majorității impusă de procesul decizional de la nivelul acestora, esențială pentru buna funcționare a autorităților locale și, implicit, pentru îndeplinirea actului de bună guvernare locală,

Observând categoriile de funcții și demnități publice consacrate la nivel constituțional spre a fi alese prin vot direct, precum și faptul că alegerea președinților consiliilor județene prin vot direct excede cadrului constituțional,

Evidențiind faptul că actuala reglementare afectează în mod direct statutul constituțional și legal al primarilor, care sunt autorități ale administrației publice locale, spre deosebire de președinții consiliilor județene, care nu pot fi asimilați aceluiași statut,

Subliniind faptul că modificările legislative operate asupra sistemului electoral necesită, potrivit recomandărilor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), să facă obiectul actelor normative cu caracter de lege,

Având în vedere faptul că până în prezent Ordonanța de Urgență nr. 40/2019 nu a obținut caracter de lege prin aprobare de către Parlament, existând un nivel ridicat de incertitudine asupra cadrului legal aplicat în perspectiva alegerilor din cursul acestui an,

Ținând cont de necesitatea corectării actualei reglementări, prin revenirea la formula stabilită de sine stătător prin lege, adoptată de Parlament, respectiv la alegerea indirectă a președinților consiliilor județene,

Luând în considerare desfășurarea alegerilor locale, care urmează a fi organizate în prima jumătate a acestui an, fapt care necesită un interval de timp adecvat pentru pregătirea procesului electoral, precum și un cadru legal predictibil,

Constatând faptul că societatea românească se află într-o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, fiind un caz de urgență esențial în evoluția democratică a României, aflată într-un risc major de disfuncționalitate administrativă la nivel local care contravine interesului public general, respectiv celui al bunăstării cetățenilor,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență:

 

Articolul I – Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

  1. Alineatele (2), (4) și (5) ale articolului 1 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(2) Consiliile locale, consiliile judeţene şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

………………………………………………………………..

(4) Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.

(5) Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv de către consiliile locale.”

  1. Alineatul (2) al articolului 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean, precum şi a primarului, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.”

  1. Alineatul (1) al articolului 4 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 4 – (1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri şi primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată.”

  1. Alineatul (2) al articolului 5 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleşi în funcţia de primar, consilier local şi consilier judeţean.”

  1. Alineatele (1), (4) și (5) ale articolului 7 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„Art. 7 – (1) Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari se propun de partidele politice sau alianţele politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată. Se pot depune candidaturi şi de către alianţele electorale constituite în condiţiile prezentei legi, de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale prevăzute la art. 8, precum şi candidaturi independente. Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepţia acelora care conţin un singur candidat.

………………………………………………………………….

(4) O persoană poate candida pentru un singur consiliu local şi un singur consiliu judeţean şi numai pentru o singură funcţie de primar.

(5) O persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean şi de primar. O persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local şi de consilier judeţean.”

  1. Alineatul (2) al articolului 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru alegerea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, constituie o circumscripţie electorală. Numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se face prin hotărâre a Guvernului.”

  1. Alineatul (1) al articolului 15 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 15 – (1) La aceeaşi secţie de votare alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul judeţean şi pentru primar.”

  1. Alineatul (15) al articolului 26 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(15) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice şi ai organizaţiilorcetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au un grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului se face în termen de 5 zile de la data constituirii acestora, de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie. Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice neparlamentare, ai organizaţiilor neparlamentare ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi ai alianţelor care nu au în componenţă partide politice parlamentare sau organizaţii neparlamentare ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care participă la alegeri în circumscripţia respectivă, se face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în termen de 24 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi pentru consiliul local în cauză, la care se adaugă, dacă este cazul, candidatul la funcţia de primar. În cazul biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, se are în vedere numărul tuturor candidaturilor pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi primarul general, precum și pentru consiliile locale şi primari, înregistrate în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti.”

  1. Alineatul (1), literele d), i) și j), al articolului 27 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„Art. 27 – (1) Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii:

  1. d) fac publicaţiile şi afişările necesare cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consilieri şi la candidaturile pentru funcţia de primar;

………………………………………………………………

  1. i) biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti totalizează voturile exprimate pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti şi stabileşte rezultatul alegerilor; eliberează consilierilor şi primarului general al municipiului Bucureşti certificatul doveditor al alegerii, după care transmite judecătoriei ori tribunalului, după caz, în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri procesele-verbale şi celelalte documente privind rezultatul alegerilor pentru consilieri, prevăzute la art. 103 alin. (5), în vederea validării mandatelor;
  2. j) organizează, dacă este cazul, desfăşurarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru primari;”
  3. Alineatul (11) al articolului 30 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(11) Dacă partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au propus candidaţi la funcţia de primar care participă la al doilea tur de scrutin nu au reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare sau în biroul electoral al circumscripţiei respective, birourile se completează cu câte un reprezentant al acestora. Cererile se depun în scris în termen de 48 de ore de la stabilirea rezultatelor primului tur de scrutin. Prevederile alin. (5) se aplică în mod corespunzător.”

  1. Litera d) a articolului 31, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 31 – Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:

………………………………………………………………………………………

  1. d) numără voturile şi consemnează rezultatul votării pentru circumscripţiile electorale pentru care s-a votat la secţia respectivă, în mod distinct, pentru consiliul local, pentru primar, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti;”
  2. Alineatul (2) al articolului 34 se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) În cazul în care se organizează alegeri parţiale pentru consiliul judeţean,  Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi/sau primarul general al municipiului Bucureşti se constituie, după caz, birouri electorale de circumscripţie judeţeană sau biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 26.

  1. La articolul 39 alineatul (1), litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 39- (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii:

………………………………………………………………………………………

  1. g) primeşte procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti, împreună cu procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti; totalizează rezultatele la nivel naţional, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi pe candidaţi independenţi, separat pentru consiliile locale, consiliile judeţene, primari, şi asigură publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă;”

 

  1. Articolul 46 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 46 – Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi pentru primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.”

  1. Articolul 49 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 49 – (1) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri pot propune câte o listă de candidaţi în fiecare circumscripţie electorală pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean şi câte un candidat pentru funcţia de primar.

(2) Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.”

  1. Alineatul (2) al articolului 50 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul oraşelor şi de 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi în cazul municipiului Bucureşti.”

  1. Articolul 57 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 57 – Modelele buletinelor de vot pentru consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, primari, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti sunt diferite.”

  1. Alineatele (5), (8) și (10) ale articolului 58 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(5) Pentru alegerea primarului se imprimă, în patrulaterul buletinului de vot, în afara elementelor prevăzute la alin. (3), numele şi prenumele candidatului.

…………………………………………………………….

(8) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe toate buletinele de vot utilizate într-o circumscripţie electorală pentru alegerea primarului şi a consiliului local, pentru alegerea consiliului judeţean sau pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a primarului general, după caz, se procedează astfel:

  1. a) în prima etapă, listele depuse de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului, respectiv alianţele politice şi alianţele electorale care conţin cel puţin un partid politic ori o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale parlamentare se înscriu în patrulaterele buletinelor de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia;
  2. b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice ori organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinelor de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti.

(10) Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidaţii independenţi la funcţia de primar, se imprimă un patrulater distinct în partea finală a buletinului de vot, în care aceştia sunt înscrişi în ordinea înregistrării candidaturilor.”

  1. Alineatul (1) al articolului 79 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 79- (1) Primarii sunt obligaţi ca până la începerea campaniei electorale să stabilească, prin dispoziţie, locuri speciale pentru afişaj electoral şi să asigure amplasarea de panouri electorale în cadrul acestora, ţinând seama de numărul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care declară că depun liste de candidaţi, candidaturi pentru funcţia de primar, precum şi de candidaţii independenţi. Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective.”

  1. La articolul 93 alineatul (1), literele e)-h) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„Art. 93 – (1) După închiderea secţiei de vot, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, declanşează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, după cum urmează:

………………………………………………………………………………………

  1. e) după desigilarea urnei se numără voturile găsite în urnă, evidenţiindu-se separat voturile valabil exprimate, respectiv voturile nule pentru consiliul local, consiliul judeţean sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv pentru primar sau, după caz, primarul general al municipiului Bucureşti;
  2. f) citeşte cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent ori numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar care a fost votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi; buletinele de vot deschise sunt selectate, în funcţie de consiliul local, consiliul judeţean sau, după caz, în funcţie de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi în funcţie de primar ori, după caz, de primarul general al municipiului Bucureşti, sunt aşezate în funcţie de partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi de candidaţi independenţi şi sunt numărate şi legate separat;
  3. g) se consemnează rezultatul votului în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primar, de către un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte; dacă la consemnarea rezultatelor sunt prezenţi şi candidaţi, aceştia au dreptul să întocmească şi ei un tabel; în cazul municipiului Bucureşti, se întocmeşte şi un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti;
  4. h) în tabelele prevăzute la lit. g) se înscriu şi numărul total al votanţilor, numărul total al voturilor nule, listele de candidaţi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi numele şi prenumele candidaţilor pentru funcţia de primar, precum şi numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare; tabelele astfel întocmite sunt instrumente de lucru pentru completarea proceselor-verbale;”
  5. Alineatul (1) al articolului 94 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 94 – (1) După numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean şi pentru primar, câte un proces-verbal, în două exemplare.”

  1. La articolul 94 alineatul (3), litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Procesul-verbal cuprinde:

………………………………………………………………………………………

  1. g) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent pentru funcţia de consilier, ori, după caz, numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de primar;”
  2. Alineatul (1) al articolului 96 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 96 – (1) Pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primar se întocmeşte câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal şi contestaţiile formulate, precum şi buletinele de vot nule şi cele contestate. Dosarele se sigilează, se ştampilează, se transportă sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne şi se predau biroului electoral de circumscripţie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie însoţit de cel puţin 2 membri ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi de către preşedinte.”

  1. Alineatul (3) al articolului 98 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti însumează numărul de voturi obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar, respectiv la funcţia de primar general al municipiului Bucureşti.”

  1. Articolul 99 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 99 – Alegerile pentru consilieri şi pentru primari sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.”

  1. Articolul 101^1 se abrogă
  2. Articolul 102 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 102 – (1) În cazul în care unul dintre cei doi candidaţi la funcţia de primar între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege  pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor.

(2) Dacă situaţiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre cei doi candidaţi aflaţi în situaţia de balotaj, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat.”

  1. Alineatele (1) și (5) ale articolului 103 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„Art. 103 – (1) Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti şi de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti încheie separat câte un proces-verbal pentru consiliul local, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti ori pentru consiliul judeţean, după caz, respectiv pentru primar sau pentru primarul general al municipiului Bucureşti, după caz, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor.

……………………………………………………………..

(5) Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primar, după caz, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înaintează sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, iar, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti, la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, respectiv la Tribunalul Bucureşti, după caz, în vederea validării mandatelor.”

  1. Alineatul (2), literele g) și i), al articolului 103 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(2) Procesul-verbal cuprinde:

  1. g) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent pentru funcţia de consilier sau, după caz, numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de primar, respectiv de primar general al municipiului Bucureşti;

…………………………………………………..

  1. i) numele şi prenumele primarului, respectiv ale primarului general al municipiului Bucureşti ales şi partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală care l-a propus ori menţiunea de candidat independent;”
  2. Alineatul (1) al articolului 104 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 104 – (1) Pe baza proceselor-verbale prevăzute la art. 103 alin. (5) şi (6) şi a propriului proces-verbal, biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti centralizează voturile şi rezultatul alegerilor pe judeţ, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi candidaţi independenţi şi încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru consilierii judeţeni şi pentru consilierii municipiului Bucureşti, respectiv pentru primar şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti.”

  1. Alineatul (2), literele g) și i), al articolul 104 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(2) Procesul-verbal se încheie în două exemplare, în termen de 24 de ore de la primirea tuturor proceselor-verbale de la birourile electorale de circumscripţie, şi cuprinde:

  1. g) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de listele de candidaţi la funcţia de consilier, grupate în funcţie de partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale, precum şi în funcţie de candidaţii independenţi sau, după caz, numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de candidaţii pentru funcţia de primar, grupate în funcţie de partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi în funcţie de candidaţii independenţi;

…………………………………………………………

  1. i) numărul total al mandatelor pentru funcţia de primar, grupate în funcţie de partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi în funcţie de candidaţii independenţi.”
  2. Alineatul (2) al articolului 126 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Modelul listei electorale permanente, modelul copiei de pe listele electorale complementare, modelul listei electorale suplimentare, modelul extrasului de pe lista electorală permanentă, complementară şi suplimentară, modelul listei susţinătorilor, precum şi al ştampilelor birourilor electorale de circumscripţie şi ale Biroului Electoral Central, modelele buletinelor de vot, modelul ştampilei de control şi al ştampilei cu menţiunea “VOTAT”, modelul timbrului autocolant, modelul proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării şi modelul certificatului doveditor al alegerii consilierilor şi a primarului sunt stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

  1. Articolul 132 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 132 – (1) Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător alegerilor organizate pe durata unui mandat, ca urmare a dizolvării unor consilii locale ori judeţene sau a consiliilor unor sectoare ale municipiului Bucureşti ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi ca urmare a invalidării sau declarării vacante a funcţiei de primar.

(2) Cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se mai organizează alegeri pentru consiliile locale, consiliile judeţene, primari, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti.”

 

Articolul II – Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează.

  1. Articolul 88 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 88 – Numărul membrilor fiecărui consiliu județean se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de numărul locuitorilor județului, conform populației după domiciliu raportate de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs, după cum urmează:

Numărul locuitorilor județului Numărul consilierilor
până la 350.000 31
între 350.001 și 500.000 33
între 500.001 și 650.000 35
peste 650.000 37

  1. Articolul 89 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 89 – Pentru validarea mandatelor consilierilor județeni și constituirea consiliului județean se aplică în mod corespunzător procedura prevăzută la art. 30-34.”

 

 

  1. Articolul 90 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 90 – La constituirea consiliului judeţean se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 31-35.”

  1. Art. 101 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 101 – (1) Consiliul județean alege dintre membrii săi un președinte și 2 vicepreședinți.

(2) Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene  se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene.

(3) Președintele și vicepreședinții se aleg cu votul secret al majorității consilierilor județeni în funcție.

(4) Președintele și vicepreședinții consiliului județean își păstrează calitatea de consilier județean.

(5) Eliberarea din funcție a președintelui sau a vicepreședinților consiliului județean se face cu votul secret a două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea motivată a cel puțin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcție a președintelui sau a vicepreședinților consiliului județean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului județean.

(6) La deliberarea și adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcție a președintelui sau vicepreședintelui consiliului județean participă și votează consilierul județean care candidează la funcția de președinte sau vicepreședinte al consiliului județean, respectiv președintele sau vicepreședintele consiliului județean a cărui eliberare din funcție se propune.

(7) Pe durata mandatului, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiilor de preşedinte, respectiv de vicepreşedinte al consiliului judeţean, care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege.

(8) Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.”

  1. Alineatul (2) al articolului 102 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Președintele consiliului județean răspunde în fața consiliului județean de buna funcționare a administrației publice județene.”

  1. Alineatul (4) al articolului 102 se abrogă.

 

Articolul III – Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu completările ulterioare,  se modifică și se completează după cum urmează:

  1. Alineatul (1) al articolului 171 se modifică și va avea următorul cuprins:

 

„Art. 171. – Numărul consilierilor județeni

(1) Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor judeţului, conform populaţiei după domiciliu raportate de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în care se organizează alegerile, după cum urmează:

 

Nr.

crt.

Numărul locuitorilor judeţului Numărul consilierilor judeţeni
0 1 2
1. până la 350.000, inclusiv 31
2. între 350.001 şi 500.000, inclusiv 33
3. între 500.001 şi 650.000, inclusiv 35
4. peste 650.000 37

 

 

  1. Alineatul (2) al articolului 171 se abrogă.

 

3.La articolul 171 ,alineatul (2) lit. a) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), consiliul judeţean:

  1. a) alege din rândul consilierilor judeţeni președintele consiliului județean și 2 vicepreşedinţi, la propunerea consilierilor judeţeni;”

 

  1. Alineatele (1) și (2) ale articolului 186 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„Art. 186. – Rezolvarea treburilor publice curente în cazul dizolvării consiliului judeţean

(1) Până la constituirea noului consiliu judeţean, problemele curente ale administraţiei judeţului sunt rezolvate de secretarul general al judeţului care acţionează pe baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin ministerul cu atribuţii în domeniul administraţiei publice.

(2) În situaţia excepţională în care consiliul judeţean este dizolvat în condiţiile art.183 şi art.184, iar funcţia de secretar general al judeţului este vacantă, prefectul numeşte prin ordin o persoană prin detaşare, în condiţiile Părţii a VI-a, Titlul II care să exercite atribuţiile de secretar general al judeţului pentru a rezolva problemele curente ale judeţului, până la ocuparea funcţiei publice de conducere de secretar general al unităţii administrativ-teritoriale în condiţiile legii.”

  1. Titlul marginal al articolului 187 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 187. – Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedinţilor consiliului judeţean”

 

  1. Alineatele (1) și (2) ale articolului 187 se abrogă.

 

  1. Alineatul (3) al articolului 187 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Durata mandatului preşedinteluişi al vicepreşedinţilor consiliului judeţean este egală, de regulă, cu durata mandatului consiliului judeţean. În cazul în care mandatul consiliului judeţean încetează înainte de expirarea duratei normale de 4 ani, încetează de drept şi mandatul președintelui și al vicepreşedinţilor consiliului judeţean fără vreo altă formalitate.”

 

  1. Art. 188 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Consiliul județean alege dintre membrii săi un președinte și 2 vicepreședinți.

(2) Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg, prin vot secret, cu majoritate absolută. Preşedintele desemnează prin dispoziţie care dintre cei doi vicepreşedinţi exercită primul atribuţiile sale în alte cazuri de absenţă decât cele prevăzute la art.192 alin.(1).

(3) Pe durata exercitării mandatului, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi păstrează statutul de consilier judeţean fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut, fiindu-le aplicabile incompatibilităţile specifice funcţiei de preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Eliberarea din funcție a președintelui sau a vicepreședinților consiliului județean se poate face de consiliul judeţean, prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea motivată a cel puțin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcție a președintelui sau a vicepreședinților consiliului județean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului județean.

(5) La deliberarea și adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcție a președintelui sau vicepreședintelui consiliului județean participă și votează consilierul județean care candidează la funcția de președinte sau vicepreședinte al consiliului județean, respectiv președintele sau vicepreședintele consiliului județean a cărui eliberare din funcție se propune.”

  1. Art. 190 alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Președintele consiliului județean răspunde în fața consiliului județean de buna funcționare a administrației publice județene.”

10.Titlul marginal al articolului 192 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 192. – Înlocuirea de drept a preşedintelui consiliului judeţean”

 

  1. Articolul 192 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 192 – (1) În cazul suspendării mandatului preşedintelui consiliului judeţean, precum şi în situaţiile de imposibilitate de exercitare a mandatului, atribuţiile acestuia sunt exercitate de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de consiliul judeţean, prin vot secret, cu majoritate absolută.

(2) În celelalte cazuri de absenţă a preşedintelui, atribuţiile sale sunt exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte prin dispoziţie.”

 

12.Alineatul (2) al articolului 193 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Preşedintelui consiliului judeţean i se aplică în mod corespunzător prevederile art. 160.”

 

13.Titlul marginal al articolului 205 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 205. – Încetarea mandatului de președinte și vicepreşedinte al consiliului judeţean, precum şi de viceprimar ca urmare a încetării mandatului de consilier”

 

  1. Articolul 205 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 205 – (1) Încetarea mandatului de consilier, în condiţiile art. 204 alin. (2), are ca efect încetarea de drept, la aceeaşi dată, şi a mandatului de președinte și vicepreşedinte al consiliului judeţean, respectiv de viceprimar.

(2) Mandatul de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, respectiv de viceprimar, poate înceta înainte de termen în urma eliberării acestuia din funcţie în condiţiile art.152, respectiv art.187 şi 188.”

 

  1. Alineatul (1) al articolului 206 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 206. – Legitimaţia şi semnul distinctiv ale aleşilor locali

(1) După depunerea jurământului de primar, respectiv de preşedintele consiliul judeţean, ales prin hotărârea consiliului judeţean, acestora li se înmânează legitimaţia, semnată de preşedintele şedinţei în care a fost adoptat modelul acesteia, un semn distinctiv al calităţii de primar, respectiv de preşedinte al consiliului judeţean, pe care aceştia au dreptul să le poarte, potrivit legii, pe întreaga durată a mandatului, precum şi o eşarfă, în culorile drapelului naţional al României. Legitimaţia primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean este înmânată de către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.”

  1. Art. 233 alin. (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) -e) sunt aplicabile şi viceprimarilor, președinților și vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, după caz. ”

  1. Titlul marginal al articolului 239 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 239. – Sancţiuni aplicabile viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean”

  1. Alineatele (1), (2) și (6) ale articolului 239 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(1) Pentru abateri grave şi/sau repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de viceprimar, președinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancţiuni:

  1. a) mustrare;
  2. b) avertisment;
  3. c) diminuarea indemnizaţiei cu 5-10% timp de 1-3 luni;
  4. d) eliberarea din funcţie.

(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) -c) se aplică, prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, la propunerea motivată a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean. În cazul președintelui consiliului județean, propunerea trebuie făcută de cel puțin o treime din numărul consilierilor în funcție și va fi temeinic motivată. Motivele care justifică propunerea de sancţionare sunt aduse la cunoştinţă consilierilor locali sau consilierilor judeţeni, după caz, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţei.

(6) Aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. d) nu are niciun efect asupra mandatului de consilier local sau judeţean, după caz, al viceprimarului, președintelui sau al vicepreşedintelui consiliului judeţean.”

 

 

Prim-Ministru

Ludovic ORBAN

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here