Colonelul Marian Corcodel, comandant al Bazei de Administrare şi Deservire a Jandarmeriei, şi adjunctul său, Daniel Iancu Preoteasa, au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT pentru cămătărie, delapidare şi constituire a unui grup infracţional organizat. În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată comisarul şef Octavian Cristescu, angajat al Direcţiei Generale de Protecţie Internă a MAI, acuzat că i-a asigurat „protecţie” lui Corcodel, precum şi Georgică Adrian Băbănău, subofiţer de jandarmi, care îndeplinea rolul de şofer al colonelului.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, începând cu anul 2011, colonelul Marian Corcodel, comandantul UM 0260 – Baza de Administrare şi Deservire a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, folosindu-se de influenţa pe care o exercita asupra unor subordonaţi şi uzând în mod nelegal de prerogativele funcţiei sale, a constituit un grup infracţional organizat la care au aderat persoane aflate în subordinea sa directă, şi anume Daniel Iancu Preoteasa (şeful de stat major al Bazei de Administrare şi Deservire a Jandarmeriei) şi Georgică Băbănău (şoferul colonelului), scopul constituirii acestui grup fiind săvârşirea în mod repetat a unor infracţiuni de camătă şi delapidare.
„Beneficiarii” împrumuturilor cu dobândă erau, în general, subordonaţi ai colonelului Corcodel sau persoane din cercul său relaţional, iar sumele împrumutate erau cuprinse între câteva sute de euro şi câteva mii, uneori chiar şi zeci de mii, dobânda impusă fiind între 10 şi 20%. De multe ori, dobânzile achitate de debitori erau remise inculpaţilor Daniel Preoteasa şi Georgică Băbănău sau unor persoane care nu cunoşteau sursa ilicită a provenienţei sumelor, care predau ulterior sumele de bani lui Corcodel.
Ce acuzații au mai adus procurorii DIICOT
Procurorii îl mai acuză pe colonelul Corcodel că a dispus în mod repetat unor subordonaţi să-şi însuşească importante cantităţi de combustibil (în principal, motorină) de la staţia de carburant a parcului auto al unităţii, combustibil scos ilegal din unitate şi transportat în alte locaţii, de unde era predat acestuia sau altor membri ai grupării.
Conform DIICOT, deşi existenţa acestei grupări, cât şi faptele săvârşite de membrii acestuia au fost aduse de mai mulţi lucrători ai Jandarmeriei şi la cunoştinţa lui Octavian Cristescu, cu gradul profesional de comisar şef, angajat al fostului Departament de Informaţii şi Protecţie Internă – în prezent Direcţia Generală de Protecţie Internă a MAI, având ca obligaţii profesionale să raporteze conducerii acestei structuri şi, totodată, să sesizeze organele de urmărire penală, acesta nu şi-a îndeplinit aceste obligaţii.
Mai mult, Octavian Cristescu a sprijinit în mod constant şi conştient activităţile infracţionale derulate de către colonelul Corcodel, acordându-i atât protecţia necesară, cât şi consilierea în unele situaţii. Procurorii spun că Daniel Preoteasa era perceput ca fiind unul din oamenii de încredere ai colonelului Corcodel, căruia îi acorda sprijin necondiţionat în orice situaţie, beneficiind în schimb de ajutorul şefului său pentru accederea facilă pe treptele ierarhiei militare şi ale funcţiilor din cadrul Bazei de Administrare şi Deservire a Jandarmeriei.
Pentru serviciile prestate, Daniel Preoteasa a fost recompensat de Corcodel prin facilitarea înaintării la gradul de locotenent-colonel şi împuternicirii ca prim-adjunct al comandantului unităţii. Inculpatul Georgică Băbănău era o altă persoană de încredere a colonelului Corcodel, acesta fiind subofiţer în cadrul Jandarmeriei Române, cu gradul de plutonier adjutant, ce îndeplinea atât sarcini de conducător auto al comandantului Corcodel, cât şi de secretariat, la cabinetul acestuia din incinta Bazei de Administrare şi Deservire a Jandarmeriei.
DIICOT mai spune că Marian Corcodel, dând dovadă de o mentalitate de „vătaf”, a folosit bunurile unităţii pe care o conducea în interes propriu.
„Expresie a unei mentalităţi de ‘vătaf’, inculpatul Corcodel Marian a dispus în interes propriu de bunurile instituţiei publice pe care o conducea şi care, prin statutul de unitate militară, ar fi trebuit, cel puţin teoretic, să genereze sentimente de încredere/siguranţă/securitate sporite nu doar pentru personalul angajat, cât mai ales pentru societate. În realitate, comportamentul inculpatului a fost perceput de subordonaţi ca fiind unul discreţionar, beneficiind de dotarea şi logistica Bazei de Administrare şi Deservire în mod nelimitat pentru satisfacerea intereselor personale sau ale grupului de apropiaţi, în detrimentul şi în paguba instituţiei Jandarmeriei Române”, precizează DIICOT.
Sursa: stirilekanald.ro